Linkuri accesibilitate

BNM se așteaptă la depășirea țintei inflației pentru următorul an și jumătate


De vină sînt mai ales deprecierea leului moldovenesc, seceta și posibila scumpire a energiei.

Pe fondul crizei de guvern, Banca Națională a anunțat că se așteaptă la depășirea țintei inflației pentru următorul an și jumătate – de vină fiind mai ales deprecierea leului moldovenesc, seceta și posibila scumpire a energiei. Relatează de la Chișinău Tamara Grejdeanu:

Potrivit pronosticurilor făcute de instituția financiară, rata inflației în acest an va ajunge la cota de 9,7 procente, cu 0,4 la sută mai mult decât se prognozase cu câteva luni în urmă. Guvernatorul demisionar al BNM, Dorin Drăguțanu spune că și în anul 2016 cetățenii vor fi martorii un ritm accelerat de creștere a prețurilor, în special în lunile august-septembrie ale anului viitor. Aceste tendințe ar fi motivate și de seceta din acest an, care provoacă scumpiri în lanț la produsele alimentare, notează Drăguțanu. El notează că aceste prognoze sunt totuși incerte și deși asigură interimatul funcției de guvernator, dă asigurări că BNM va interveni și în continuare cu politici de stabilizare a situației:

„Banca Națională țintește în continuare ​o inflație de cinci la sută pe termen mediu și toate deciziile de politică monetară luate de Banca Națională sunt orientate pentru a aduce inflația în parametrii țintiți pe termen mediu și din proiecțiile actuale anticipăm că inflația va intra în parametrii țintiți în trimestrul trei 2017.”

Vorbind despre evoluția economică a Republicii Moldova, Dorin Drăguțanu notează că mai multe sectoare ale economiei, precum agricultura, comerțul sau construcțiile au avut o contribuție infimă la creșterea PIB-ului, aceeași tendință înregistrându-se și pentru alte domenii:

„Consumul gospodăriilor populației a contribuit cu puțin, cu 0,2 puncte procentuale la creșterea PIB. Este important de menționat că diminuare importurilor și majorarea exporturilor din trimestrul doi au contribuit la creșterea produsului intern brut cu 5,5 puncte procentuale. Totuși, formarea brută de capital a avut o contribuție negativă, de minus 3,1 puncte procentuală și în special aici este contribuția negativă de minus 2,7 puncte procentuale din partea scăderii stocurilor.”

În linia sectoarelor prin care se propagă criza economică, pe lângă exporturi, analiștii economici de la Expert-Grup au mai inclus sectorul bancar și remiterile. Aceștia constată că fraudele de la cele trei bănci, Banca de Economii, Banca Socială și Unibank , deja lichidate, au împins sistemul bancar într-o criză de credibilitate. Prin urmare, și băncile sunt mai precaute atunci când oferă credite, și cetățenii evită să ia împrumuturi de la bănci.

Și analiza Băncii Naționale arată că volumul creditelor în lei a scăzut cu circa 19 la sută, comparativ cu anul trecut. Cu aproape trei miliarde de lei mai mic, față de anul 2014 este și soldul depozitelor făcute de cetățeni.

În context, atât Drăguțanu cât și experții de la Expert-Grup au notat o reducere record a remitențelor. Prin băncile moldovene, în perioada ianuarie – septembrie au trecut 845 de milioane de dolari, cu 400 mai puțin decât anul trecut.

Dorin Drăguțanu a mai spus joi că economia Moldovei învață să supraviețuiască cu un volum mai mic al intrărilor de valută și deocamdată oferta de valută din partea persoanelor fizice satisface cererea din partea agenților economici.

La probabil ultima sa ieșire în fața presei în calitate de guvernator, Dorin Drăgutanu i-a recomandat succesorului său să rezolve problema independenței BNM, în ceea ce privește deciziile de supraveghere și de politică monetară. Un nou guvernator al băncii naționale ar urma să fie ales până la sfârșitul lunii decembrie.

XS
SM
MD
LG