Linkuri accesibilitate

Liderii est-europeni au cerut Rusiei „să revină la respectarea dreptului internațional și a obligațiilor internaționale, a responsabilităților și angajamentelor sale”.

Lideri din nouă țări est-europene membre în NATO au adoptat miercuri la București o declarație în care se declară „profund îngrijorați” de „continua postură agresivă a Rusiei” și sprijină o prezență militară NATO permanentă în regiunea lor.

„În concordanță cu deciziile summitului (NATO) din Țara Galilor și în perspectiva summitului de la Varșovia (de anul viitor), vom acționa împreună cu alți aliați pentru a întări flancul estic al NATO”, se spune în declarația adoptată la mini-summitul regional de la București, la care au fost prezenți opt președinți, din România, Polonia, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia, Ungaria și președintele Camerei Deputaților din Cehia. „Ne vom uni eforturile pentru a securiza, acolo unde este necesar, o prezență militară aliată robustă, credibilă și sustenabilă în regiunea noastră", se mai arată în documentul citat de Agerpres.

Declarația cuprinde de asemenea angajamentul alocării a 2% din PIB al fiecărei țări pentru apărare, menținerea politicii „ușilor deschise” pentru viitori noi membri și încurajarea cooperării militare între Uniunea Europeană și NATO.

Liderii est-europeni au cerut Rusiei „să revină la respectarea dreptului internațional și a obligațiilor internaționale, a responsabilităților și angajamentelor sale, ca o pre-condiție pentru o relație NATO — Rusia bazată pe încredere și siguranță".

La reuniunea de la București a participat adjunctul secretarului-general NATO, Alexander Vershbow.

Agenția Reuters amintește că ocuparea Crimeii de către Rusia și sprijinul Moscovei pentru separatiștii pro-ruși din estul Ucrainei a alarmat țările baltice și alte state est-europene. Balticii, polonezii și românii au spus mereu de atunci că doresc o prezență militară NATO cât mai vizibilă și permanentă pe teritoriul lor, în vreme ce cehii, slovacii și ungurii, cunoscuți pentru o politică mai prudentă față de Moscova, s-au abținut de la asemenea solicitări.

Rezultatul reuniunii de la București a fost salutat de președintele polonez Andrzej Duda.

„Sunt optimist înaintea summitului NATO de la Varșovia. Documentul asupra căruia am căzut de acord astăzi este deschis altor țări din alianța nord-atlantică, care pot să se alăture”, a spus Duda.

Reuniunea de la București a avut un ecou special la Praga, pentru că Republica Cehă a fost singura dintre țările participante care nu a fost reprezentată de șeful statului, ci de președintele Camerei Inferioare a parlamentului, Jan Hamáček.

Președintele ceh Miloš Zeman s-a scuzat, motivându-și absența printr-o nepotrivire de program, dar presa de la Praga spune că adevăratul motiv este politica lui pro-rusă.

Michal Kořan, șeful Institutului de Politici Internaționale de la Praga, este citat de ziarul ceh „Hospodařské Noviny” cu declarația că „absența lui Zeman este un mesaj că nu dorește să participe la vreo discuție despre adaptarea NATO la actualele politici rusești”.

Purtătorul de cuvânt al președintelui ceh a spus că Zeman „are agenda încărcată” și a reamintit că el „nu vede vreun motiv pentru prezența unor unități NATO pe teritoriul Cehiei”.

În opinia analistului Kořan, o eventuală prezență militară NATO și mai pronunțată în flancul estic al alianței nu este subminată neapărat de poziția aparte a Cehiei sau Ungariei, ci mai ales de lipsa unui consens între membrii „vechi” ai alianței.

XS
SM
MD
LG