Linkuri accesibilitate

Adrian Lupuşor: „Crește rata sărăciei, cresc preturile, scade economia, iar politicienii se luptă pentru fotolii”


Interviu cu directorul executiv al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”.

Pe fundalul unei crize şi depresii politice profunde, aşteptările pentru zile negre din punctul de vedere al economiei şi protecţiei sociale par să fie împărtășite de toată lumea şi fără prea multe argumente doveditoare în acest sens. Cum, însă, se prezintă realitatea şi perspectiva imediată din acest punct de vedere dacă se apelează la instrumentele experţilor? O convorbire cu directorul executiv al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, Adrian Lupuşor.

Europa Liberă: În asemenea perioade de depresie politică ce se revarsă şi asupra economicului și socialului, autoritățile somează să nu se semene panică și îngrijorare. Totuși, am dori din capul locului un răspuns scurt şi general care să ne pună în faţa adevăratei situaţii şi eventualelor urmări. Aşadar, aşa cum stau lucrurile acum: sunt de așteptat zile negre pentru Republica Moldova, cum reiese şi din noua ediţie a publicaţiei „Realitatea Economică” a Expert-Grup?

Adrian Lupuşor

Adrian Lupuşor

Adrian Lupuşor: „Expert Grup de la începutul anului a semnalat tendințe îngrijorătoare înregistrate în Republica Moldova. Aceste tendinţe sunt relevate de Indicele Compozit Anticipator pe care îl calculăm lunar. Acest indice urma o tendință profund descendentă. Ceea ce înseamnă că economia se apropie de recesiune. Economia se contractă, chiar dacă statisticile nu arată deocamdată o scădere a PIB. Alţi indicatori arată clar că Republica Moldova se află în recesiune. Tendința va continua în următoarele luni, cel puțin. Noi anticipăm că până la mijlocul anului viitor Republica Moldova va rămâne în această fază de recesiune a ciclului economic. Va urma apoi o stagnare. Sperăm că la finele anului viitor am putea să revenim la faza de creștere economică, însă există foarte multe precondiții necesare pentru această relansare economică.”

Europa Liberă: Să precizăm pentru toţi ascultătorii, ce înseamnă acest Indice Compozit Anticipator? Din câte înţeleg, acest indice întrunește analiza câtorva aspecte ale economicului.

Adrian Lupuşor: „Este un indice format din mai mulţi indicatori economici, care au fost testați anterior şi care anticipează, cu câteva luni, evoluțiile economice, spre exemplu, activitatea de creditare sau marja bancară, sau volumul de remiteri. Acești indicatori dacă scad în luna curentă, atunci trebuie să ne așteptăm la evoluții nefaste peste trei-patru luni. Este un indicator sintetic format din mai mulți indicatori statistici, după o metodologie a OCDE, o metodologie internațională.”

Europa Liberă: Dar care din acești indicatori provoacă, în primul rând, această criză economică? Problemele din sectorul bancar, scăderea exporturilor, remiterile.

Adrian Lupuşor: „Noi am accentuat că principalele canale prin care se propagă criza economică sunt cele pe care le-ați menționat şi Dvs. şi anume sectorul bancar, exporturile şi remiterile. În sectorul bancar avem probleme destul de mari cauzate de criza de încredere în bănci în rezultatul falimentării a trei bănci importante. La moment, crește foarte mult nivelul activelor toxice în sistem. În acelaşi timp scade creditarea, volumul creditelor noi. În septembrie a scăzut cu circa o treime, de exemplu. Exporturile, la fel, sunt în stagnare. În august a fost înregistrată o scădere de circa 28 la sută, în mare parte din cauza exporturilor spre Federația Rusă. Remiterile au înregistrat o scădere record de 47 la sută, în luna august. Nici în anul 2009 nu am văzut o scădere atât de mare. Acești indicatori denotă tendințe extrem de îngrijorătoare privind intrarea Moldovei în recesiune economică.”

Europa Liberă: Domnule Lupuşor, dar merg lucrurile undeva cât de cât mulțumitor: în agricultură, industrie, piaţa muncii, poate? Sau sub toate aspectele se înregistrează un declin şi tendinţe îngrijorătoare?

Adrian Lupuşor: „Suplimentar la această criză economică am avut şi un an agricol destul de nefavorabil. Prin urmare şi agricultura a înregistrat o scădere. Producția agricolă a scăzut cu circa 12 la sută în primele trei trimestre, faţă de anul precedent. Chiar îmi e greu să vin cu careva cifre pozitive. Aceste tendințe negative s-au reflectat inclusiv asupra bugetului. La capitolul venituri la buget, la moment nu sunt încasate circa jumătate de miliard de lei în raport cu nivelul planificat pentru primele trei trimestre. Trebuie să constat că îmi vine greu să găsesc careva indicatori care au înregistrat o creștere. Chiar şi indicele producției industriale, care până acum creștea, iată că, în luna septembrie, a înregistrat şi el o scădere.”

Europa Liberă: Domnule Lupuşor, dar iată oamenii care sunt mai puțin inițiați în acești termeni şi indicatori economici, se întreabă, probabil, când ar putea resimți și mai profund declinul economic, care deja apasă pe umerii a numeroși oameni?

Adrian Lupuşor: „Populația deja resimte efectele acestei crize. Am menționat că au scăzut remiterile. Au fost afectate familiile care depind de această sursă. Remiterea formează circa o cincime din veniturile populației. Este o sursă foarte importantă. Rata de creștere a salariului real, la fel, a început să înregistreze o încetinire. Salariul real, în august, a scăzut cu 3%. În rezultat, observăm o stagnare a consumului populației. Fapt relevat de evoluția descendentă a comerțului cu bunuri și servicii. Populația deja resimte efectele. Din păcate, sunt afectate, în special, familiile cu venituri modeste pentru că crește și indicele prețurilor de consum, crește inflația - deja a depășit nivelul psihologic de 10 la sută.”

Europa Liberă: În acest caz, ce poate face cetățeanul simplu, să asiste neajutorat la efectele dezastruoase ale crizei cvasigenerale sau poate are posibilitatea să-și ia anumite măsuri de precauție şi de diminuare a șocurilor?

Adrian Lupuşor: „Evident, cei care îşi pot permite pot raționaliza consumul, pot amâna cheltuieli neprioritare (reparații, investiții). Însă trebuie să recunoaștem că Republica Moldova este o ţară extrem de săracă. O bună parte a populației nu își poate permite "luxul" de a raționaliza cheltuielile trăind de la salariu la salariu. De aceea am și accentuat faptul că, în aceste condiții, cele mai afectate sunt păturile social vulnerabile, oamenii cu venituri foarte mici. Pe lângă toate, dacă în criza din 2009, de exemplu, a existat alternativa emigrării, în Federația Rusă pentru lucrări temporare sau în UE, atunci, la moment, aceste oportunități de emigrare au scăzut pentru că Federația Rusă este în criză, rubla rusească s-a depreciat cu 50 la sută. Deci, opțiunea de emigrare în Federația Rusă nu mai este atât de fezabilă ca mijloc de ieșire din sărăcie pentru mulți moldoveni. În UE, la fel, situația economică este destul de dificilă. Deci, această criză ne-a prins într-un context regional extrem de nefavorabil.”

Europa Liberă: Ați vorbit despre o fereastră de optimism la sfârșitul lui 2016. Care ar fi totuși cea mai proastă variantă de evoluție a lucrurilor?

Adrian Lupuşor: „Cea mai proastă variantă de evoluție a lucrurilor ar fi perpetuarea crizei economice şi crizei politice, care s-ar transpune asupra unei crize ample în sectorul financiar, urmată de anumite turbulențe și mai mari în Parlament şi în afara Parlamentului, mă refer la străzi, şi falimentarea modelului democratic de guvernare. Suntem într-o situație clasică în care crește rata sărăciei, cresc preturile, scade economia, iar politicienii se luptă pentru fotolii şi nu promovează reforme. Deci, este o situație extrem de periculoasă.”

Europa Liberă: Trebuie să înțelegem că politicul, dacă rămâne aşa cum este, va cufunda țara în neputință economică și socială?

Adrian Lupuşor: „Absolut, pentru că anume politicienii trebuie să fie principalii actori care să întreprindă măsuri anti-criză la moment.”

XS
SM
MD
LG