Linkuri accesibilitate

Tanja Fajon: „Trebuie să avem un răspuns umanitar și să abordăm această criză cu solidaritate prin mecanisme comune”


Europarlamentara slovenă

Europarlamentara slovenă

Interviu în exclusivitate cu vicepreședinta și coordonatoarea Grupului Socialist din Parlamentul European pe tema crizei refugiaților și a migranților.

Mai sunt mai puțin de 10 zile până când, în capitala Maltei, la Valetta, va începe prima reuniune a liderilor europeni și africani pe tema refugiaților. Se așteaptă ca, pe de o parte, țările europene care nu au contribuit la noul fond de urgență pentru Africa să fie presate să o facă, iar pe de alta, liderii africani să fie cointeresați să faciliteze repatrierea cetățenilor africani expulzați de către UE, în cazul în care aceștia nu au obținut statutul de refugiat. Ce așteaptă UE de la țările africane? - una dintre întrebările adresate de corespondenta Europei Libere la Strasbourg europarlamentarei slovene Tanja Fajon, vicepreședinta și coordonatoarea Grupului Socialist din PE pe tema migrației.

Europa Liberă: Doamnă Fajon, i-am auzit pe președintele Comisiei Europene, Președintele Consiliului European și alți lideri politici europeni spunând că Europa ar trebui să stopeze afluxul necontrolat de imigranți sau refugiați în UE. Ce ar presupune, în termeni practici, acest lucru? Închiderea granițelor?

Tanja Fajon: „Nu, eu sunt împotriva închiderii granițelor externe ale UE, iar țara mea, Slovenia, la fel. Dacă vă amintiți, când Ungaria a luat o astfel de decizie, valul uriaș de migranți s-a „revărsat” necontrolat din Croația către Slovenia, fapt ce a cauzat mari probleme Sloveniei. Avem urgentă nevoie de o politică comună de migrație și azil, care să includă și un mecanism de alocare voluntară a refugiaților, cu centre de primire la granița de sud a UE. Nu avem în momentul de față suficientă solidaritate în UE. Este prea mult egoism.”

Europa Liberă: V-ați plâns că țările vecine Sloveniei au refuzat să transmită informații cu privire la punctul de intrare a refugiaților pe teritoriilor lor. Cum vă explicaţi acest refuz?

Tanja Fajon: „Cine a văzut imaginile la televizor a înţeles prin ce a trecut Slovenia, țara mea: mii de oameni traversând granița, în timpul nopții, fără ca partea croată să ne anunțe în prealabil. Unii rătăcindu-se, înotând prin râul rece. Nu așa se face între țări membre ale UE, între țări vecine. Este nevoie de cooperare și dialog, ca între vecini, să ne anunțăm reciproc atunci când deschidem granițele. Cred că e momentul să nu ne mai acuzăm reciproc, ci să conlucrăm. Cu toții vrem să le oferim acestor năpăstuiți o serie de condiții minimale: toți refugiații trebuie să aiba un acoperiș de-asupra capului, de exemplu. Trebuie să avem un răspuns umanitar și să abordăm această criză cu solidaritate prin mecanisme comune.”

Europa Liberă: Doamnă Fajon, cine poate spune cine este migrant economic și cine este refugiat?

Tanja Fajon: „Cei care vin din zone de război, din Siria, de exemplu, au dreptul să ceară protecție internațională. Aceștia sunt refugiați. Majoritatea acestora are documente. Oricine are dreptul să ceară azil, sau protecție internațională. Însă autoritățile din orice țară UE vor trebui să trimită înapoi migranții economici. Este o situație dificilă, de aceea spun, atâta vreme cât nu vom avea o politică de azil comună, fără să avem o modalitate de înregistrare a acestor oameni, nu așa cum a fost Regulamentul Dublin, ci o înregistrare eficientă, care sa fie apoi comunicată celorlalte state membre, oamenii vor migra necontrolat pe teritoriul UE.”

Europa Liberă: Dar până la aplicarea unor noi reglementări vor trece poate ani! Ce soluții sunt acum la îndemână pentru situația de acum?

Tanja Fajon: „Ce încercăm acum este să avem cât mai multe centre de primire a căror activitate să fie eficientizată. Să primim oamenii, să îi identificăm, să stabilim din ce țară vin, de ce vin, care sunt motivele lor, și pe cei care nu vin din zone de război să îi trimitem acasă. Este o provocare pentru Grecia, pentru țările balcanice, pentru Turcia, unde sunt mai bine de 2 milioane de refugiați. De aceea negociem cu Turcia pentru ca, cu bani europeni, să construiască centre de recepție si de integrare.”

Europa Liberă: Valetta, capitala Maltei, va găzdui un summit pe tema refugiaților, iar noutatea ar fi că liderii europeni vor incerca să găsească soluții împreună cu cei africani. Ce așteptări ar trebui să avem de la acest nou summit pe tema crizei refugiaților?

Tanja Fajon: „Eu cred că nu este în regulă să spunem ca nu este posibil! Adevărul este însă, că nu toți liderii europeni chiar vor să ajute. Și atâta vreme cât nu vom găsi o voință comună, care să ducă la un răspuns comun, nu vom fi credibili în a fi parteneri în rezovarea crizelor din țările de unde pleacă acești oameni. Aștept multă înțelepciune, și toate măsurile pe care le-am discutat să fie aplicate. Iar la final, toți să cădem de acord asupra unei soluții de pace în Siria.”

Europa Liberă: Și de la țările africane ce așteptați, căci, din ce înțeleg, acesta este ideea organizarii unui summit cu participare africană, să îi faceți parte din soluție in criza refugiaților.

Tanja Fajon: „Dacă toți oamenii care trăiesc în țări africane instabile sau unde este razboi sau conflict ar fugi in Europa, am avea mari probleme. Este crucial să stabilim un plan comun cu țările africane astfel încât oamenii care trăiesc pe acest continent să nu mai fie nevoiți sau sau nu mai dorească, să nu mai aibă motive să plece în UE. Să creem în Africa un mediu stabil unde se poate trăi în liniște și siguranță.”

Europa Liberă: Doamnă Fajon, este UE capabilă să abordeze această criză a refugiaților într-o manieră umanitară, apărându-și, în același timp, granițele, așa după cum i-o cer cetățenii săi?

Tanja Fajon: „Da, cred că poate. Am văzut cum au reactionat oamenii în Slovenia, au donat haine, mâncare, s-au angajat în activități voluntare de ajutorare a sărmanilor care s-au refugiat la noi. Ne-am adus aminte de vremea când eram și noi refugiați. Populația dă dovadă de solidaritate și cred că înțelege că pacea nu este chiar așa un dat. Nu stim ce se va întâmpla în zece ani de acum încolo, si această abordare solidară este singura pe care UE ar trebui să o aibă.”

XS
SM
MD
LG