Linkuri accesibilitate

Îi mai pasă Bucureștiului de ce se întîmplă la Chișinău?


Ministrul român de finanțe Eugen Orlando Teodorovici și premierul Valeriu Streleț, Chișinău, 7 octombrie 2015

Ministrul român de finanțe Eugen Orlando Teodorovici și premierul Valeriu Streleț, Chișinău, 7 octombrie 2015

România pare să fi trecut brusc de la efuziunile unioniste ale lui Traian Băsescu, la politica mai moderată a lui Klaus Iohannis.

Ședința de guvern comună România – Republica Moldova, care urma să aibă loc la începutul săptămânii viitoare, a fost amânată sine die potrivit unor surse oficiale de la București, care ne-au mai spus că până la stabilizarea situației politice de peste Prut, adică până când acea țară va avea „un guvern pro-occidental cu majoritate clară”, se sistează nu doar finanțarea promisă de România, ci și „toate celelalte ajutoare economice dinspre Uniunea Europeană”.

Cele două camere ale Parlamentului român au ratificat deja împrumutul de 150 de milioane de euro pe care guvernul voia să-l dea Chișinăului fără niciun fel de condiții, astfel încât banii să poată fi folosiți inclusiv pentru plăți curente, cum ar fi salariile sau pensiile.

Acum două săptămâni, premierul Valeriu Streleț îi spunea omologului său Victor Ponta că sprijinul constant dat de România este o „temelie” care îi ajută pe moldoveni să „înoate singuri mai departe”.

Șeful guvernului de la București l-a corectat însă prompt, explicându-i că ar fi important „să înoate în direcția bună”, împreună cu România.

Senatorul socialist Titus Corlățean, fost ministru de externe, este acum și mai tranșant, punctând că România nu ar mai avea nici un motiv „să facă în continuare eforturi sau chiar sacrificii” pentru Republica Moldova, dacă autoritățile de la Chișinău ar renunța la orientarea proeuropeană.

În România, căderea guvernului Streleț nu a fost tratată, totuși, ca o dramă: Ministerul de externe și președintele Klaus Iohannis au declarat, coordonat, că au „luat notă” de ceea ce s-a întâmplat.

Acest răspuns diplomatic se decriptează mai degrabă printr-un mesaj plat care înseamnă că știrea a fost înregistrată și se așteaptă cumva fără emoții sau mare interes urmarea evenimentului. Reacția lipsită de orice „preocupare” cum s-ar spune în depeșele diplomatice, sugerează că România fie are o analiză pozitivă a efectelor demiterii cabinetului Streleț, fie este în mod neașteptat total dezinteresată de viitorul apropiat al Republicii Moldova.

Spre deosebire de liderii români, Bruxelles-ul a declarat că „urmărește cu atenție” evoluția situației politice a micii republici de peste Prut, demonstrând astfel că doar România ar fi dezinteresată de ce se întâmplă acolo.

Într-un fel ocolit, chiar președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, aflat în coalița de guvernare, a recunoscut că „în trecut” România a jucat un rol politic mai important prin care a reușit să „sensibilizeze” Uniunea Europeană cu privire la evoluțiile din R. Moldova și la riscurile posibilelor derapaje.

România pare să fi trecut brusc de la efuziunile unioniste ale fostului președinte Traian Băsescu, la politica mai moderată sau poate chiar mai rece a lui Klaus Iohannis, care stă în expectativă și „ia notă” față de ceea ce se întâmplă în jurul țării.

Nu se vede încă o linie de echilibru între aceste două abordări, în care România să planifice felul în care poate ajuta Republica Moldova și să și găsească tonul potrivit și instrumentele necesare în acest scop.

XS
SM
MD
LG