Linkuri accesibilitate

Un interviu cu un judecător român care a promovat reforma justiției, aflat la Chișinău în calitate de expert al Consiliului Europei.

Cristi Danileț este un judecător român care a promovat reforma justiției din interior, inclusiv din poziția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, unde a fost ales din partea judecătoriilor în 2011. Mai devreme, făcuse parte din echipa fostei ministre a justiției Monica Macovei, una din inițiatoarele reformei anticorupție din justiția românească. Aflat la Chișinău, unde a participat la o expertiză a reformei din justiția moldoveană în calitate de expert al Consiliului Europei, Cristi Danileț a acordat un interviu Europei Libere, comentând între altele cazul Vlad Filat.

Cristi Danileț: „În urmă cu zece ani, când noi spunem că a început lupta anticorupţie şi reforma în justiţie în România, trăiam cumva vremuri asemănătoare sau evenimente asemănătoare cu cele pe care dumneavoastră le trăiţi astăzi în republică. Adică încep să fie instrumentate nişte dosare cu oameni puternici şi încă avem îndoieli că a început cu adevărat lupta anticorupţie.

Acum, în general, instrumentarea dosarelor şi soluţionarea lor se fac într-un mod nepublic, se fac ascuns cumva de ochii publicului, de ochii presei. Dar dosarele cu oameni importanţi, fie că vorbim de politicieni, fie că vorbim de oameni de afaceri, fie că vorbim chiar de judecători şi procurori care sunt corupţi, atunci există pentru aceste dosare un interes maxim al presei. Or, toate informaţiile care ajung în general în presă în cursul soluţionării unui dosar, ele sunt interpretate, informaţiile sunt insuficiente şi atunci speculaţiile sunt foarte multe. De aceea ziceam: cumva identific ceea ce se întâmplă în Republica Moldova în aceste zile cu situaţia din România din primii ani ai celor zece de reformă, în care nici nouă nu ne venea să credem.

Primul dosar care s-a instrumentat în România cu un om politic a fost cu fostul premier, un al doilea dosar cu cel care era în funcţie ca vicepremier. Şi nu înţelegea lumea: „Cum dintr-o dată i-aţi luat pe aceştia? Până acum nici nu aţi instrumentat vreun dosar cu ei, nu aţi făcut nicio acuzaţie şi brusc le faceţi dosar? Dar de ce nu faceţi dosare şi pentru alţii? De ce numai pentru aceştia? De ce numai acum?”. Aceasta vreau să spun, că toate speculaţiile şi discuţiile din spaţiul public sunt rezultatul a ceva ce se întâmplă în justiţie, ceva ce se întâmplă la dumneavoastră în momentul de faţă. Cred că a început lupta anticorupţie la dumneavoastră, cred, au început să se vadă rezultatele. Sigur că la început cu toţii aveţi dreptul să suspectaţi diverse malversaţiuni, diverse părtiniri ale organelor judiciare. Însă eu, ca profesionist în sistem, şi sper că şi colegii din Republica Moldova să realizeze un act de justiţie drept, echitabil.”

Europa Liberă: Vocile sceptice spun, pe de altă parte, că vor crede că a început lupta adevărată cu corupţia, atunci când cei care sunt luaţi în colimator de organele de justiţie vor fi din diferite partide.

Cristi Danileț: „Eu sunt de acord că în ochii publicului pare uneori că justiţia instrumentează anumite dosare într-un mod selectiv. Acest lucru s-a întâmplat şi în România, şi am primit o explicaţie. Foarte mult timp Direcţia Naţională Anticorupţie, o unitate specializată a procurorilor din România în domeniul marii corupţii, a fost acuzată de părtinire pentru că erau investigaţi doar anumiţi politicieni. Şi atunci procurorul şef al acestei instituţii ne-a dat o explicaţie pertinentă şi anume: DNA a început să instrumenteze dosare cu oamenii politici care tocmai fuseseră la putere pentru că, fiind la putere, de regulă, comiţi abuzuri. Or, când se schimbă puterea, de regulă, neregulile şi toate şmecheriile făcute de cei care tocmai şi-au încheiat mandatul ies la iveală, pentru că vine o nouă echipă, sunt noi consilieri, sunt noi inspecţii care se fac şi atunci se descoperă nereguli şi ele sunt raportate către DNA. Aceasta explică de ce DNA în prima parte a activităţii sale a instrumentat dosare cu tocmai cei care îşi încheiaseră mandatul şi atunci erau în opoziţie. Deci, când DNA investiga, ei erau în opoziţie, de unde acuzaţia cu privire la DNA că ar fi părtinitori, că adică ar fi oamenii puterii, procurorii ar ţine partea puterii şi investighează pe cei din opoziţie.

În cursul timpului însă au început să apară şi dosare cu cei care erau la putere. Cum spuneam, un al doilea dosar investigat de DNA foarte puternic a fost cu vicepremierul la putere în acel moment. Iar după cinci sau şase ani de dosare răsunătoare, practic, toată lumea s-a convins că nu este vizat un anumit partid politic, ci că pe rând, pe rând, sunt luaţi din toate partidele, în funcţie de informaţiile care ajungeau în timp util şi de probele pe care le putea face DNA.

Acum trebuie să fim foarte realişti, nu ne putem juca cu drepturile omului, cu libertatea omului. O acuzaţie poate să existe, dar dacă ea nu este dovedită, nu ai cum să condamni un om. Eu cred că ceea ce trebuie să-şi dorească de fapt cetăţenii Republicii Moldova nu este nici măcar începerea unor dosare, ci finalizarea unor dosare. Eu aş vrea să vedem condamnări în Republica Moldova cu persoane care se fac vinovate de comiterea unor infracţiuni. Şi aici sigur vorbesc de corupţia de nivel înalt. Dar pentru acest lucru, ele trebuie probate. În faţa unui judecător, dacă se va ajunge cu vreun dosar de acest gen, va trebui să fie probe puternice. De aceea, cred, pe de o parte, cei care deţin informaţii, cei care deţin chiar probe ar trebui să le trimită procurorilor pentru a se face investigaţie. Procurorii, la rândul lor, să depună maximum diligență şi profesionalism să facă acele dosare, să le finalizeze într-un mod corect. Şi dacă este cazul, să trimită oamenii în judecată, atunci procesele să dureze puţin, dar cu respectarea tuturor drepturilor omului.”

Europa Liberă: Acum, dacă vă uitaţi la situaţia din Republica Moldova, ce aţi putea spune? Sunteţi unul dintre experţii care aţi expertizat Strategia anticorupţie, Strategia de reformă a justiţiei. Ce aţi putea spune la momentul actual, ce nu îi ajunge?

Cristi Danileț: „E foarte important că reformele sunt susţinute din interior. O reformă făcută din afară va fi doar de sus în jos, va fi doar de formă. Reforma trebuie cumva şi asumată, trebuie dorită de corpul magistraţilor. Dacă magistraţii nu-şi dau seama, magistraţi în România sunt şi judecătorii, şi procurorii, deci, dacă judecătorii şi procurorii nu-şi dau seama că ei sunt parte din social, că au o misiune, şi anume să facă dreptate, să impună legea tuturor cetăţenilor, să-i tragă la răspundere pe cei vinovaţi, nu vom face nimic.”

Europa Liberă: Poate îşi înţeleg altfel misiunea? Poate misiunea lor este să acumuleze cât mai multe averi?

Cristi Danileț: „Dacă la dumneavoastră judecătorii au impresia că pot să-şi schimbe declaraţiile de avere sau să scrie în declaraţiile de avere că au case şi vile pe numele părinţilor, ale rudelor, ale mătuşilor sau nici nu trebuie să le scrie în declaraţiile de avere, sau dacă îşi închipuie că pot să conducă maşini scumpe străine pe stradă, spunând că sunt primite în comodat, sau dacă îşi închipuie că pot primi la intrarea în funcţie donaţii de la persoane necunoscute, se înşeală amarnic. Aceasta nu este justiţie, aceasta este de fapt o mită mascată, ca să spunem drept. Oamenii, care trăiesc prin astfel de declaraţii şi prin astfel de bunuri primite, nu au nicio treabă cu integritatea, aceştia nu sunt judecători, ei nu sunt decât o parte pe care o reflectă societatea.

Aveţi o problemă mare în Republica Moldova cu corupţia la toate nivelurile şi aveţi nevoie de oameni integri care să lupte împotriva corupţiei. Nu putem vorbi de luptă împotriva corupţiei, dacă chiar în justiţie aveţi probleme cu corupţia. Să fie clar la toată lumea. Iar anticorupţia pornită din interior trebuie să fie condusă chiar de magistraţi, trebuie să avem judecători care să spună: „Domnule, până aici. Stop. Eu nu vreau corupţie în sistemul meu. Nu vreau eu, ca judecător corect, să am o pată neagră asupra mea şi asupra conştiinţei mele, şi asupra carierei mele din cauza unor alţi colegi incorecţi”. Deci, tot timpul trebuie să încurajaţi, să identificaţi, să sprijiniţi colegii care sunt corecţi în sistem, judecători şi procurori, câţi ar fi ei, unul, doi, trei, nu are importanţă.

Trebuie să înceapă de undeva. Or, eu nu am auzit încă în justiţia moldovenească vorbindu-de despre integritate şi asumarea integrităţii. Tot constat că sunt o grămadă de declaraţii de avere completate cel puţin dubios, nu aş spune incorect sau ilegal, cel puţin dubios. Presa dumneavoastră a reliefat acest lucru. Constat că sunt judecători care au salarii de 300 de euro şi conduc Mercedes-uri de câteva zeci de mii de euro, ceea ce este absolut imposibil. Ceva se întâmplă, nu sunt la locul lor lucrurile acestea. Avem nevoie de judecători curaţi şi procurori curaţi ca să facem curăţenie în republică. Fără acestea, totul va fi de faţadă.”

Europa Liberă: Ajungem din nou la politic. Oare nu clasa politică îşi doreşte astfel de judecători? Pentru că în situaţia când sunt vulnerabili, sunt obedienţi, pot să le dea telefon să le zică ce soluţie să dea într-un caz sau altul.

Cristi Danileț: „Cu siguranţă, cine este vulnerabil şi cine este şantajabil este un om uşor de controlat. Clasa politică din Republica Moldova nu este altfel decât toată Moldova, atât au putut să dea cetăţenii din Republica Moldova – aceşti politicieni. Nu sunt pentru un război cu clasa politică, aş fi cumva pentru un parteneriat, dar în sensul cel mai curat, cel mai pur. Aş vrea societatea civilă să sprijine reformele corecte din politică şi, la fel, politicul să sprijine reformele din justiţie. Nu sunt pentru război nici în interiorul statului, nici stat versus cetăţean. Dar realitatea crudă din ţările noastre, şi aceasta am învăţat-o în România, este că politicul întotdeauna va încerca să controleze justiţia.

Cu cât o justiţie este mai independentă, ea este mai puternică. Cu cât este mai puternică o justiţie, există riscul, şi viitorul o va arăta, de a se instrumenta dosare cu politicieni corupţi, cu parlamentari corupţi, cu miniştri corupţi, cu oameni de afaceri puternici și corupţi. Or, politicienii nu-şi doresc acest lucru, mai ales uitându-se în România şi văzând că nu trece o săptămână să nu avem o persoană importantă căreia i se deschide dosar penal, dar nu pentru simple denunţuri sau simple bănuieli, ci pentru probe şi indicii cu privire la săvârşirea unor infracţiuni, atunci este clar că în Republica Moldova este cumva o temere, dar lucrurile acestea sunt fireşti. Dacă nu se întâmplă astăzi, nu se întâmplă peste o lună, se vor întâmpla peste un an sau peste doi, sau peste cinci.

Acesta este parcursul, justiţia trebuie să fie puternică. Iar justiţia va fi puternică în momentul în care va fi lăsată independentă şi îşi va lucra dosarele cum trebuie. A controla justiţia este foarte periculos. Aceasta este ceea ce făceau comuniştii, de fapt aveau în mâinile lor toată puterea, exista o singură adunare naţională, nu ştiu cum se numea la dumneavoastră, la noi era Marea Adunare Naţională, care îşi desemna membrii guvernului şi care controla procurorul general şi preşedintele Curţii Supreme. Şi în felul acesta aveau toate cele trei puteri, erau de fapt în mâna aceluiaşi organism, în mâna partidului unic.

Eu cred că am trecut vremurile acelea, suntem în vremuri în care Parlamentul şi guvernul trebuie să înţeleagă un singur lucru, trebuie să implementăm principiul separaţiei puterilor în stat, care înseamnă justiţia să fie lăsată liber, independentă. Vine şi reversul medaliei: dar dacă judecătorii sau procurorii sunt corupţi, dacă sunt incompetenţi? Este adevărat, avem probleme şi de acest gen şi în România, şi la dumneavoastră. În România s-a început epurarea, am început curăţenia, pentru că am descoperit cu ajutorul DNA suficient de mulţi colegi judecători şi procurori şi astăzi unii sunt în închisorile patriei. Noi am făcut un alt sistem de recrutare a magistraţilor, am introdus inclusiv verificări de integritate, dar şi o recrutare exclusiv pe bază de examen. La noi la tot se dă examen, totul este transparent şi meritocratic, nu ne băgăm nici rudele, nici cumetrii nu ni-i băgăm, nici amantele. Nu avem voie să facem lucrul acesta, dacă suntem prinşi, ne riscăm cariera. Or, în momentul de faţă cariera de judecător şi de procuror în România este una onorabilă, este una foarte bine plătită, este o încredere fantastică a publicului în noi.

Chiar mă uitam astăzi la nişte sondaje apărute în România, publicul are încredere în justiţie de două ori mai mult decât în guvern şi de trei ori mai mult decât în Parlament şi aceasta spune mult. Publicul are speranţă în noi, nu putem să ne batem joc de om, de cetăţean. Vreau să spun că tot ceea ce zic eu aici sunt nişte valori împărtăşite de mulţi dintre colegii mei, care au spus la un moment dat: „Domnule, nouă ne este ruşine cu unii dintre noi. Şi încercăm încetul cu încetul să-i dăm afară, să-i izolăm pe cei incorecţi”. Pentru mine este o mândrie să lucrez într-un astfel de sistem curat, ca în justiţia română, şi puternic, dar sunt şi foarte bine plătit, sunt şi foarte mult ocrotit, dar mi se cere şi foarte mult, dar în primul rând mi se cere conştiinţă şi corectitudine. Or, aceasta încercăm să facem cel puţin cu generaţiile noi. Sunt şi generaţii într-adevăr la care nu mai putem lucra, cu judecători cu 30-40 de ani de experienţă, unii dintre ei chiar din perioada comunistă, nu ne punem prea multe speranţe în ei de reformare, dar în cei tineri care vin. Şi gândiţi-vă că am avut condamnări în România cu oameni foarte puternici, în care condamnările le-au dat tineri, mogulul Voiculescu, patron al unui trust mare de presă din România şi şeful unui partid politic condamnat la zece ani de închisoare de către o judecătoare de 33 de ani.

Noi deja avem în justiţia română primele generaţii născute după revoluţie, copii la 24, 25, 26 de ani care sunt născuţi după revoluţie, care nu pot fi bănuiţi nici de legături cu comuniştii, nici cu neocomuniştii, nici cu securiştii ş.a.m.d. Dar avem deja un mediu care promovează nişte valori. Aceasta e foarte important, în ce mediu vin noii judecători. Dacă vin într-un mediu viciat, se vor vicia şi ei. Dacă vin între alţi judecători corupţi sau controlabili prin telefon, sau şantajabili aşa vor face şi ei. Pe când la noi, în România, am spus, regula este inversă: „Domnule, dacă ai venit la noi, fii curat ca noi. Altfel, dacă te-am prins cu şmecherii, eşti primul denunţat de noi”. Cam acesta este comportamentul în România.

Europa Liberă: Şi acum întrebarea crucială: cum vedeţi dumneavoastră la modul practic că s-ar putea produce un transfer real de experienţă?

Cristi Danileț: „Noi venim deja de câţiva ani buni. Modificarea legislaţiei s-a produs, îmbunătăţirea codurilor s-a făcut, instruirea judecătorilor şi procurorilor a început să crească. Acum ar trebui să aşteptăm rezultate. Cred că un dosar mare care se instrumentează sau important, nu aş spune neapărat mare, un dosar important care se instrumentează, sau se instrumentează zilele acestea, este chiar rezultatul probabil şi al eforturilor conjugate, eforturilor comune.

Sigur că dumneavoastră, publicul, aşteptaţi: domnule, dar alte dosare; dar de ce acesta acum; de ce nu mai devreme; de ce nu i-au luat şi pe ceilalţi? Totul depinde de o anumită strategie pe care o are Parchetul, Procuratura la dumneavoastră. Repet, nu ne putem juca cu libertatea omului, nu se fac dosare la comandă. Eu sper că nu se fac dosare la comandă. Şi în România foarte multă vreme procurorii anticorupţie au fost acuzaţi că sunt părtinitori şi fac dosare la cererea cuiva. Timpul a arătat însă că dosarele erau foarte bine instrumentate şi ele au rezistat în instanţe, oameni foarte puternici, miniştri, parlamentari, oameni de afaceri, judecători, procurori, primari, prefecţi, şefi de consilii judeţene, şefi de servicii secrete, militari, poliţişti au ajuns în pușcărie, au fost condamnaţi în România şi au ajuns în puşcărie. Deci, s-a dovedit că munca, activitatea procurorilor anticorupţie era una de calitate.

De aceea, eu cred şi aş spune cumva şi aş încuraja cumva şi cetăţenii din Republica Moldova să aibă puţină încredere. Ştiu că este dificil. Într-o ţară în care nu ai încredere în autorităţile statului, nu ai încredere în viitorul tău, e greu să ai încredere într-o instituţie care începe acum un dosar sau două, sau nouă. Trebuie puţină răbdare, trebuie puţină încredere şi trebuie puţină speranţă. De fapt, asistăm la un început al luptei anticorupţie pe care nici nu-l credem, noi nu-l realizăm acum. Aşa s-a întâmplat în România în urmă cu zece ani, nu ne dădeam seama că suntem la început, au trecut vreo cinci ani să ne dăm seama că a trecut începutul, aşa şi aici.

Cred că deja asistăm la o luptă anticorupţie. Indiferent de rezultatul acestui unu sau două dosare câte se instrumentează în momentul de faţă importante în Republica Moldova, este un semnal deja dat că sistemul începe să lucreze. Şi eu cred că trebuie să lucreze sistemul în interesul cetăţeanului, fără a selecta unul sau altul. Şi în momentul când cineva comite o infracţiune şi avem informaţie, ele trebuie transformate în probe şi apoi trebuie de venit în instanţă pentru judecată. Aceasta e urmarea firească, traseul firesc al unui dosar şi nu selectiv, nu partinic şi în niciun caz cu influenţă politică, aici trebuie evitat sub orice formă, nici măcar la nivel de bănuială nu trebuie să existe aşa ceva.

Încontinuu Parchetul, Procuratura la dumneavoastră, şi justiţia trebuie să comunice cu publicul, cu cetăţenii, să arate când se instrumentează un dosar, de ce se instrumentează. Deci, dialogul trebuie să existe, suspiciunile nu fac bine la nimeni. Este o vorbă în Europa: nu e de ajuns să se facă justiţie, trebuie să şi se vadă că este făcută justiţia. Ea trebuie explicată, cetăţenilor trebuie să vină să li se explice în mod curent: s-a instrumentat un dosar, să existe informaţii oficiale cu privire la acel dosar, când se trece într-o nouă etapă, de exemplu, este arestată o persoană sau este trimisă în judecată. Trebuie comunicat publicului acest lucru.

Când ajunge dosarul la instanţă, dosarul trebuie să fie public, lumea trebuie să asiste, presa trebuie să transmită informaţiile oficiale. Totul trebuie făcut în deplină transparenţă. Lipsa transparenţei, obtuzitatea sistemului va duce la naşterea unor suspiciuni şi la decredibilizarea justiţiei. Or, în momentul de faţă dacă este ceva să meargă bine în Republica Moldova, eu cred şi văd numai în justiţie. Cu cât justiţia merge mai bine, cu atât Republica Moldova va evolua mai mult, cu atât societatea va progresa.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG