Site-ul ziare.com a scris încă de dimineață că la Chișinău există un risc însemnat ca guvernul condus la Valeriu Ștreleț să nu supraviețuiască moțiunii de cenzură de joi. Sunt citați experți moldoveni. Analistul Anatol Țăranu crede că cea mai probabilă evoluție este încercarea de a forma „un soi de guvern tehnocrat, susţinut de trei partide(PD, Partidul Socialiștilor și comuniști)”. Expertul Roman Chircă atrage atenția că, în varianta unui guvern de stânga, prorus”, va urma „blocarea tuturor relațiilor financiare cu organismele internaționale”, deci „o criza de proporții”. Concret, spune Chircă, citat de ziare.com, „schimbarea de putere va duce la blocarea reformelor, ieșirea din proiectul european, suspendarea acordului de împrumut al României și, cel mai probabil, la încetarea de plăți până la sfârșitul anului”.
Și Iulian Chifu crede că „joaca de-a schimbarea guvernului pro-european duce iremediabil la faliment”. Comentariul lui din Evenimentul zilei prezintă situația ca pe un „șah etern”. Orice încercare de ieșire din blocaj e plină de dezavantaje. În caz de alegeri anticipate, comuniștii lui Vladimir Voronin riscă să nu intre în Parlament, iar formațiunea condusă de Igor Dodon ar urma să se bată „în dezavantaj cu Renato Usatîi pentru același electorat”. Căderea guvernului și schimbarea de putere duc, arată Iulian Chifu, la ieșirea din proiectul european, cu consecințele știute în plan economic. „Cine ar prelua o asemenea realitate? Cine își asumă costurile orgoliilor și ale tentativelor de salvare a propriei libertăți în fața justiției, expunânduse riscului de a fi sfâșiat de către stradă anul viitor, când vor întârzia plățile pensiilor și salariilor, vor fi sterilizate toate depozitele și vor interveni tăieri în tot sistemul bugetar?” Practic, arată acest articol din Evenimentul zilei, drum înapoi nu mai este. Singura adevărată ieșire este calea pro-europeană, cea a reformelor, a curățirii de corupți a țării.
O analiză semnată de Ioana Ene-Dogioiu pe ziare.com privește deteriorarea rapidă a imaginii vicepremierului român Gabriel Oprea ca pe punct de inflexiune în politica românească. Oprea este general de armată și ministru al apărării, membru în Consiliul Superior de Apărare a țării. Președintele Klaus Iohannis va avea deci de acum în CSAT nu doar un premier anchetat penal, ci și un titular la apărare căruia tocmai i se cere socoteală de ce a umblat prin capitală în coloană cu escortă. Deocamdată, doar Ministerul Apărării este întrebat de procurori, dar opinia publică, analiștii politici și, mai nou, partenerii de coaliție par de acord că Oprea nu a dat explicații convingătoare pentru împrejurarea în care a murit un polițist-motociclist din escorta sa. În România, legislația le permite miniștrilor să circule cu coloană auto escortată de poliție doar în situații speciale.
Un alt eveniment cu consecințe pe termen mai lung ar putea fi, în opinia lui Alexandru Lăzescu, revenirea lui Traian Băsescu ca lider de partid politic, la conducerea Mișcării Populare. Comentatorul observă în revista 22 o tendință de a se minimaliza șansele politice ale fostului președinte. „Nu aș subestima, scrie el, forța de atracție a lui Traian Băsescu printre foștii săi colegi” din Partidul Democrat Liberal, actualmente parte din Noul PNL. Dacă în viitoarele alegeri va duce Mișcarea Populară la un scor de 10-12%, Băsescu își va fi atins scopul, care, subliniază Lăzescu, nu este revenirea în fotoliul de la Palatul Cotroceni.
