România liberă publică un interviu realizat de Laurențiu Mihu cu premierul moldovean Valeriu Ștreleț. Domnia sa anunță că Partidul Liberal-Democrat nu va părăsi coaliția de guvernare, care nu se rupe, iar decizia pare legată de responsabilitatea față de situația actuală din Republica Moldova: se apropie iarna, e mare nevoie de un acord cu Fondul Monetar Internațional, imposibil de discutat pe criză guvernamentală. Ștreleț reia ceea ce a declarat și la congresul popularilor europeni, de la Madrid, și anume că, într-un anumit fel, se simte în opoziție în cadrul coaliției. Situația s-ar putea schimba în bine dacă într-adevăr Vlad Plahotniuc este decuplat de la controlul pe care l-a exercitat până în prezent asupra politicului și a instituțiilor statului moldovean. În legătură procesul de reformare a instituțiilor statului, premierul consideră că în domeniul justiției și anticorupției s-au făcut pași importanți. Procuratura însă nu a fost reformată, pentru că, în calendarul Strategiei naționale pe justiție, a fost plasată pe ultimul loc. Jurnalistul României libere a dorit să știe de la șeful guvernului moldovean dacă acordă importanță interconectării energetice cu România. Răspunsul a fost afirmativ, deci practic a fost acceptată ideea că prețul gazelor ar putea scădea și cu 40% dacă ele nu ar mai fi ”importate” din Transnistria.
Într-o analiză publicată în Evenimentul zilei, Iulian Chifu anunță că se apropie intrarea în faliment a Transnistriei. Subvenționată de Rusia în proporție de 75% din produsul intern brut. regiunea separatistă a prosperat de asemenea, cel puțin la nivelul liderilor, și de pe urma spălărilor de bani rusești și a contrabandei. Odată cu ”aventura” rusească din Ucraina, cum o numește Chifu, și odată cu semnarea acordului de asociere a Republcii Moldova la Uniunea Europeană, aceste scheme au fost masiv scurt-circuitate. Chifu arată că multe firme transnistrene s-au înregistrat deja în spațiul controlat de Chișinău și mulți cetățeni ai regiunii separatiste au revenit la documentele de indentitate moldovenești, ca să poată beneficia de tot ce va oferi, de la 1 ianuarie viitor, intrarea deplină în vigoare a Acordului de asociere. Comentatorul smenalează însă că, la nivel European, ar exista unele interese de a păstra status quo-ul în Transnistria, și nominalizează misiunea OSCE la Chișinău, care ar fi intervenit pentru prelungirea dreptului de circulație în afara granițelor a mașinilor înmatriculate în așa-zisul stat transnistrean.
Presa românească discută aprins punerea sub acuzare pentru crime împotriva umanității a fostului președinte român Ion Iliescu, a fostului șef al Serviciului Român de Informații, Virgil Măgureanu, și a altor oficiali care au avut implicare în mineriada de la București, din iunie 1990. În Adevărul, Mircea Morariu îndeamnă la prudență. Încă n-ar fi venit momentul ca românii să se bucure de această veste. Procesul e complicat, va fi lung. În plus, redeschiderea dosarului nu este o inițiativă românească, ci răspunsul la o cerință a organismelor europene.
Pe site-ul Hotnews, Cristian Pantazi scrie că ceea ce se întâmplă e totuși foarte important. Este vorba, în opinia sa, de prima încercare de destructurare a Sistemului care a controlat până acum România, înnăbușind economia prin furt, alienând cetățenii și vulnerabilizând strategic țara. ”E o lupta pentru spargerea Sistemului, pentru ruperea pactului originar, a actului fondator care a impus reguli strâmbe. Oricât ar încerca unii să acrediteze ideea că e vorba (doar) de răfuieli în Sistem, nu-i ascultați” – este îndemnul acestui comentator.
