Linkuri accesibilitate

În dialog cu reprezentantul Blocului Unității Naționale, despre unirea cu România ca opţiune de dezvoltare a R.Moldova, discutată la masa rotundă iniţiată de autorităţi pentru semnarea aşa-zisului pact social „Pentru Moldova”.

Președinția, Parlamentul și Guvernul au organizat, la mijlocul acestei luni, convorbiri cu reprezentanți ai societății civile, inclusiv Platforma Civică „DA”, în vederea semnării unui pact social „Pentru Moldova”. Masa rotundă a fost folosită pentru lansarea unui îndemn foarte clar pentru a se studia posibilitatea de unire a Republicii Moldova cu România, reunificarea cu România, printr-o fază de federalizare. Scriitorul Nicolae Dabija a lansat ideea aceasta, la care Andrian Candu, seful Legislativului, i-a răspuns că poate e timpul poporul să fie întrebat în cadrul unui referendum, după care toată lumea să-şi asume consecinţele acestui plebiscit. „Un referendum pentru Unire ar fi binevenit”, declară Europei Libere Constantin Codreanu, reprezentantul Blocului Unității Naționale.

Constantin Codreanu

Constantin Codreanu

Constantin Codreanu: „Este cu adevărat o victorie faptul că despre unire s-a ajuns să se vorbească la nivel de autorităţi, a avut loc acel forum public iniţiat de Preşedinţie, guvern şi de Parlament. Din păcate, nu am fost invitaţi la această întrunire. Însă am avut noroc ca reprezentanţii noştri, domnul Nicolae Dabija, preşedintele Forului Democrat al Românilor din Moldova, care face parte din Blocul Unităţii Naţionale pe care îl reprezint şi eu, a enunţat această idee. Ba mai mult decât atât, inclusiv primarul oraşului Cimişlia, domnul Răileanu, a spus exact acelaşi lucru: „Unirea este singura soluţie pentru Republica Moldova. Este singura soluţie să ajungem acolo unde ne dorim cu toţii – în Uniunea Europeană’.”

Europa Liberă: Şi a urmat şi reacţia spicherului Parlamentului, domnul Candu, care a tras o concluzie, spunând că poate este timpul ca cetăţenii Republicii Moldova să fie întrebaţi în cadrul unui plebiscit ce cred ei despre acest deziderat, iar consecinţele acestui referendum să şi le asume cei care îl organizează.

Constantin Codreanu: „Exact. Dacă înainte despre unire se vorbea mai pe alocuri, mai pe ascuns, cu timpul, graţie eforturilor noastre, al tinerilor din noua generaţie de unionişti, după 2012, am reuşit să readucem pe agenda publică subiectul unirii, am reuşit să facem autorităţile de la Chişinău să vorbească despre această opţiune pentru dezvoltarea Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Dar se pare că PD este formaţiunea din actul de guvernare care cel mai puţin vorbeşte despre acest lucru, și chiar l-am auzit pe liderul partidului, domnul Marian Lupu, pronunțându-se.

Constantin Codreanu: „În 2012 acelaşi Marian Lupu spunea că unioniştii nu sunt decât nişte ţânţari care înţeapă arcul de guvernare şi nu contează mai deloc. Iar la trei ani diferenţă colegul de formaţiune al acestuia, domnul Candu, ajunge să vorbească despre exact ceea ce ne dorim noi – reunirea. Blocul Unităţii Naţionale a salutat această propunere a domnului Candu, însă a venit cu anumite precizări care sunt foarte importante.”

Europa Liberă: Dar voi aţi luat-o în serios.

Constantin Codreanu: „Da, cu siguranţă. Putem discuta despre sinceritatea acestei propuneri, despre cât de meschin...”

Europa Liberă: Nu aţi încercat să discutaţi chiar cu dumnealui, după ce a făcut această declaraţie?

Constantin Codreanu: „Vom încerca să discutăm inclusiv cu domnul Candu, aşa cum am încercat să discutăm şi cu reprezentanţii Preşedinţiei, Parlamentului şi guvernului, atunci când au organizat acest for public. Vom continua să persistăm în eforturile noastre, pentru că e oarecum ciudat. Atunci când vine vorba de banii României, cei de la Chişinău se declară mai mult decât fraţi cu cei de peste Prut, dar atunci când vine vorba de un dialog pe teme concrete, despre opţiunea respectivă a unirii, ei sunt mai mult prieteni cu organizaţiile nonguvernamentale care reprezintă alte interese şi nu cele româneşti.”

Europa Liberă: Reprezentanţii Partidului Comuniştilor şi socialiştii spun un categoric „Nu” acestei idei. Chiar l-am auzit pe domnul Igor Dodon, liderul socialiştilor, care a cerut interzicerea organizaţiilor ce susţin unirea cu România în Republica Moldova.

Constantin Codreanu: „Este ciudat faptul că domnul Dodon vorbeşte despre bariere ideologice pentru manifestaţiile noastre, în condiţiile în care dânsul promovează ortodoxism radical de dreapta, dacă ne uităm la ultimele declaraţii ale acestuia. A fost acum un eveniment prin care ortodoxismul extremist rus este promovat de Partidul Socialiştilor din Republica Moldova, dar nu e prima abatere a domnului Dodon. Pentru că acelaşi Dodon, care în 2005, în calitate de ministru al Economiei, a făcut suficiente daune economiei Republicii Moldova, acum stă şi protestează în faţa Parlamentului, practic, hoţul strigând: „Prindeţi hoţii!”. Este foarte important să se ştie că în Constituţia Republicii Moldova este lăsată portiţa pentru ca unionismul să fie o activitate legală în Republica Moldova. Articolul 141, câteva elemente pot fi revizuite în urma unui referendum. Şi tocmai de aceea, noi am salutat acest referendum, dar am precizat că este necesară o perioadă destul de lungă de informare a populaţiei cu privire la beneficiile unirii. Este necesară organizarea unor dezbateri publice la postul public de televiziune şi la alte televiziuni cu acoperire naţională, unde noi să fim invitaţi să ne putem expune punctul de vedere. Pentru că moş Ion şi ţaca Vera de la Bilicenii Vechi, de unde sunt eu, poate nu ştiu care sunt beneficiile unirii şi stând expuşi zi de zi posturilor de televiziune ruseşti, mai degrabă, au opţiuni românofobe decât deschise spre tot ceea ce înseamnă unirea.”

Europa Liberă: De 24 de ani Moldova se confruntă cu fenomenul separatismului. Cei de la Tiraspol ar putea să devină şi mai înverşunaţi în a-şi obţine proclamarea independenţei regimului separatist.

Constantin Codreanu: „Cu siguranţă. Acestea sunt nişte probleme spinoase pe care trebuie să le discutăm. Inclusiv în Gagauz-Yeri avem o problemă, pentru că ei au declarat că în cazul în care Republica Moldova îşi schimbă statutul, au, la rândul lor, dreptul de a interveni şi de a-şi declara autonomia deplină, independenţa. Dar acestea sunt lucruri care pot fi discutate şi care trebuie discutate. Pentru că de aproape 25 de ani de independenţă Republica Moldova şi-a dovedit incapacitatea de a funcţiona ca un stat. Suntem într-un dezastru social-economic de amploare. Zilele acestea asistăm la un adevărat circ în Republica Moldova, cu gesturi condamnabile de fecale care sunt vărsate în faţa sediului unui partid politic, cu interceptări care ne cam sperie şi cam ne pun pe gânduri, cu un fost premier care spune că, de fapt, mai toată clasa politică este implicată în tot ceea ce înseamnă „jaful secolului”, prin care am intrat noi în mass-media internaţională. Deci, situaţia este total dezastruoasă. Şi singura soluţie pe care noi o vedem şi pe care o înţeleg din ce în ce mai multe persoane este unirea cu România. Cât ţine de regiunea transnistreană, va fi interesant să vedem, dincolo de declaraţiile politice, că activitatea anumitor agenţi economici de acolo este mai mult decât deschisă spre tot ceea ce înseamnă România şi spre Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Cum se bucură Moscova de succesul forţelor din Republica Moldova, care se opun unirii cu România?

Constantin Codreanu: „Aici vorbim de două lucruri diferite. Unu la mână, cei de stânga, convenţional de stânga, pentru că în Republica Moldova nu sunt respectate ideologiile, au parte de un val de simpatie graţie faptului că cei din Alianţa pentru Integrare Europeană au distrus speranţele cetăţenilor moldoveni şi au făcut ca numărul celor care să-şi dorească integrarea în Uniunea Europeană să scadă sub numărul celor care se vor mai aproape de Rusia sau de Uniunea Euroasiatică, una care, de fapt, nici nu există şi care este una volatilă. Iar aceste proteste, o parte dintre ele consumându-se în Piaţa Marii Adunări Naţionale, o parte dintre ele consumându-se în faţa Parlamentului, sunt legitime, aceasta spunem noi, unioniştii. Noi chiar am încercat să-i susţinem pe cei care organizează aceste proteste, iniţial, dar după aceea ne-am retras, din motive clare. În Piaţa Marii Adunări Naţionale, de fapt, nu este o revoltă civică, ci un fel de mişcare electorală, campanie electorală a celor de la „DA”, care se vor a înlocui pe cei care se află la guvernare. Şi noi aceasta spunem: degeaba înlocuim noi actorii, dacă sistemul rămâne acelaşi. Statul este putred, societatea noastră nu are coeziune naţională, societatea noastră nu are acea coeziune socială necesară pentru a progresa. Or, atât timp cât vom fi divizaţi, şi aceasta e marea problemă a societăţii din Republica Moldova, suntem divizaţi şi nu avem clare câteva aspecte cheie pentru un popor, pentru o naţiune, că vorbim limba română, că suntem români şi că aparţinem acestui areal românesc, atunci vom continua să stăm pe baricade şi unii să spună: „Pleacă în România”, alţii să spună: „Pleacă în Rusia”. Noi nu vrem acest lucru, noi am fost dintotdeauna paşnici, suntem cu toţi cetăţeni ai Republicii Moldova. De aici trebuie să pornim. Ne dorim cu toţii ca Republica Moldova să prospere, să ajungă acolo unde vrem cu toţii – în Uniunea Europeană. Or, în condiţiile acestea, în care există trei opţiuni clare, independenţă, s-a consumat, nu poate, nu performează, nu există, cu Rusia la fel. Situaţia care există acum în Crimeea, de exemplu, sau situaţia din regiunea transnistreană, unde s-au tăiat salarii, unde s-au tăiat pensii, Rusia nu-şi mai poate permite să întreţină financiar o Republica Moldova. Dacă vor aduce la putere forţele care ascultă ordinele de la Moscova, vor trebui să finanţeze existenţa Republicii Moldova. Pentru că acum Republica Moldova nu mai beneficiază de fondurile din partea FMI, Bruxelles nu mai dă bani pentru Republica Moldova. Pentru că e şi normal, fondurile acestea intră pe o uşă şi ies pe alta şi, practic, ele se duc pe apa sâmbetei.”

Europa Liberă: România este ţară membră UE, ţară membră NATO. În ce condiţii poate decide România această idee de unire?

Constantin Codreanu: „Ideea de unire şi impulsul unirii ar trebui să pornească de aici, de la noi, aşa cum spunea un fost preşedinte al României: „Cereţi-o şi o vom face”. De aceea întotdeauna am spus că este important ca, pe lângă acţiunile noastre care nu se văd, donaţii de carte, şcoli de vară, întâlniri cu diferite colective pedagogice, am avut întâlniri cu primari din diferite localităţi, sunt importante şi ieşirile în stradă. Pentru ca atât la Bucureşti, cât şi la Bruxelles, cât şi la Washington, dar şi la Moscova să se vadă că numărul celor care cred în opţiunea unionistă este în creştere. Şi numărul nostru, cu siguranţă, va determina schimbarea atitudinii faţă de ideea unirii. Acum, cât ţine de atitudinea cancelariilor occidentale, este clar că este necesar, iarăşi, un dialog. Vom încerca să ajungem în perioada următoare la principalele ambasade din Chişinău, vom încerca să iniţiem un dialog, să ne prezentăm, să spunem că noi nu suntem cu bâta. Avem nişte idei foarte clare, unele dintre ele, din fericire, sunt deja implementate, de exemplu, interconectarea energetică. Bine, ea trenează, dar este pe cale să se implementeze. Am înţeles că vor să organizeze ceea ce ceream noi mai demult, puncte în comun de trecere a frontierei. Iarăşi, un lucru foarte bun. Am cerut poduri fizice, nu doar invizibile şi am înţeles că inclusiv acesta se va face, un pod peste Prut. Deci, sunt nişte lucruri pe care noi le-am obţinut prin ceea ce am făcut ca societate civilă. Cetăţenii români pot veni în Republica Moldova în baza buletinului de identitate, e, iarăşi, o victorie a noastră. Plus multe alte lucruri pe care le putem face în calitate de societate civilă.”

Europa Liberă: L-aţi citat ceva mai devreme pe Traian Băsescu, fostul şef al statului român, care spunea că şi-ar dori unirea României cu Republica Moldova să se realizeze în mandatul preşedintelui Klaus Iohannis, precizând că acest proiect este unul care poate fi realizat, aşa cum spune el, în patru-cinci ani, important să existe voinţă politică. Patru-cinci ani e o perioadă scurtă, atunci când forţezi ceva, poţi să te loveşti de opunere.

Constantin Codreanu: „Da, cu siguranţă. Noi suntem un pic mai optimişti decât atât şi avem chiar un deadline simbolic – anul 2018, atunci când se fac 100 de ani de la Marea Unire. Dar aveţi drepte, nu trebuie să forţăm lucrurile. Din fericire, numărul celor care văd în unire o opţiune realistă este în creştere, inclusiv în rândul celor care până mai ieri erau românofobi. Aceasta se datorează unuia dintre cei mai buni aliaţi pe care îi are mişcarea unionistă la Bucureşti şi la Chişinău şi pe care îl cheamă foarte simplu – DNA. Pentru că cetăţenii de rând, inclusiv cetăţenii din afara Chişinăului, văd ce s-a întâmplat la Bucureşti în ultimii ani, când, indiferent de statutul social, de cât de mulţi bani aveai şi ce poziţie ocupai în stat, erai dus la închisoare, dacă greşeai. Chiar dacă te cheamă Ponta şi eşti premierul României, sau Sorin Oprescu şi eşti primar de Bucureşti, ajungi la închisoare, dacă greşeşti. Ceea ce se întâmplă în Republica Moldova pe unii îi bucură, dar totuşi se înţelege că aici mai degrabă vorbim despre o răfuială între nişte oligarhi, o justiţie controlată de unul dintre ei, Vlad Plahotniuc, care s-a gândit să-l bage la dubă pe Vlad Filat. Noi salutăm, iarăşi, ne bucură faptul că justiţia se mişcă, dar pentru a avea cu adevărat o justiţie eficientă, cred că acesta este unul dintre motive – DNA trebuie să treacă Prutul. Şi a trecut, ce e drept, prin unul din foştii procurori ai DNA, doamna expert care a fost implicată, se zice, în declanşarea acestui dosar al lui Vlad Filat. Sperăm să urmeze alte lucruri bune în acest sens.”

Europa Liberă: Te întrebam dacă nu cumva prin această idee, pe care o promovaţi insistent, înrăiţi şi mai mult forţele de stânga şi se accentuează şi mai mult divizarea societăţii moldave?

Constantin Codreanu: „Acesta a fost unul dintre argumentele vehiculate în tot timpul – să fim cât mai înceţi, ca să nu-i trezim pe aceia. De aceasta sunt gata să vorbesc cu oricine, inclusiv cu Usatîi, cu Dodon, cu minorităţile naţionale, pentru că ele nu ştiu că România este un stat exemplu, în Uniunea Europeană, chiar în lumea întreagă, cât ţine de atitudinea faţă de minorităţile naţionale. Minorităţile naţionale în România au drept de reprezentare în Parlamentul României. Felul în care statul românesc tratează problema minorităţilor este unul pe care trebuie să-l aducem mai aproape de tot ceea ce înseamnă minorităţile naţionale şi etnice din Republica Moldova. Şi de aceea ne dorim să purtăm acest dialog. Ne bucură faptul că reuşim să ajungem în mass-media, să spunem că noi nu suntem rusofobi, nu suntem ucraineanofobi sau găgăuzofobi. Noi avem inclusiv printre noi oameni care aparţin acestor etnii şi care susţin unirea. Din păcate, trebuie să ne luptăm cu imensa maşină propagandistică a Kremlinului. Şi aceasta este mai greu.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG