Linkuri accesibilitate

Apicultură, zootehnie, confecții și prelucrarea produselor alimentare.

17 femei care intenționează să inițieze o afacere în mediul rural sau să extindă una deja existentă au primit miercuri cecuri de grant în valoare de până la 80.000 de lei. Susținute de Programul Comun de Dezvoltare Locală Integrată, beneficiarele urmează să dezvolte afaceri in domeniul apiculturii, zootehniei, confecțiilor și în sfera de prelucrare a produselor alimentare.

De cele mai dese ori femeile care se încumetă să pornească afaceri sunt tratate cu o mare doză de scepticism, din varii motive. Prejudecățile persistă mai ales în mediul rural. Iată de ce fiecare dintre beneficiarele proiectului consideră că victoria lor este dublă.

Valentina Cașu și-a făcut drum în lumea afacerilor după ce a observat că în localitatea sa - Mereni, Cimișlia lipsește un atelier de croitorie. Având idea, dar și ambiție, proaspăta antreprenoare s-a înscris în programul de granturi. Au urmat instruiri, vizite de studiu și lucru la un plan de afaceri, gata de pus în aplicare acum, spune Valentina Cașu:

„În localitate asemenea atelier nu avem, concurență în preajmă nu avem, toată lumea merge în centrul raional la o distanță de 27 de kilometri. Vă dați seama că este cheltuială la drum, în bani, pierdere de timp. După sondajul pe care l-am făcut, oamenii au spus că au nevoie de acest atelier foarte mult.”

Europa Liberă: Mai ales în localitățile rurale se întâmplă ca cei care au idei, să ezite să pună în aplicare un plan de afacere, de ce se întâmplă așa?

„Frica, mulți nu știu de asemenea proiecte, dar și cei care știu se tem.”

Europa Liberă: Ce contează pentru un antreprenor, atunci când e la început de cale?

„Curajul și banii. Pentru ca să începi un asemenea lucru trebuie să ai idee cum să faci, pentru cine faci.”

Până a se înscrie în programul de granturi, multe dintre femei au încercat să inițieze o proprie afacere, dar s-au ciocnit cu un acces redus la finanțare. Una din beneficiare, Natalia Vrâncean spune că a trecut printr-un eșec, asta însă o motivează să valorifice din plin sprijinul financiar și consultanța de care se bucură acum:

„Aș vrea să merg pe cale de dezvoltare pe un picior mai larg, o mă ocup cu creșterea oilor, că este o tradiție pentru Republica Moldova, brânza, carnea, mielul.”

Europa Liberă: Ați remarcat o cerere pentru asemenea produse s-au cum v-ați orientat spre acest domeniu?

„Noi în domeniul acesta am mai lucrat, dar am avut niște probleme și am renunțat. Și dacă ne-a intrat în sânge am încercat din nou.”

Europa Liberă: Aveți un plan de afacere pentru următori ani?

„Da, aș vrea să ne dezvoltăm, să demonstrăm că este posibil să faci bani aici, în Moldova și nu trebuie să pleci peste hotare, să lași copiii.”

Narine Sahakyan, reprezentanta permanentă adjunctă PNUD Moldova a îndemnat azi femeile antreprenoare să transmită mai departe în localitățile lor competențele dobândite și spiritul antreprenorial. Asta, pentru a schimba cu timpul balanța statistică care arată că în Republica Moldova numărul bărbaților care fac investiții este de trei ori mai mare decât cel al femeilor.

Chiar dacă nu exclud faptul că vor avea și probleme în administrarea afacerilor, femeile au siguranța că vor face față provocărilor de ordin birocratic, fiscal sau concurențial. Este și convingerea Vioricăi Spânu din satul Chișcăreni, care a decis să deschidă o crescătorie de prepelițe:

„Noi suntem foarte ambițioși și mai ales tineretul, cu capul sus mergem înainte și sperăm la un viitor mai bun.”

Europa Liberă: A contat instruirea pe care ați primit-o în cadrul acestui program?

„Foarte mult, ne-a ajutat să realizăm acest plan de afacere, ne-a ghidat ca să alegem ideea care într-adevăr este reală și nu este una fantastică.”

Europa Liberă: Ca să aveți și profit?

„Sigur, asta foarte mult contează.”

Până acum, în cadrului Programului Comun de Dezvoltare Locală au fost susținuți agenți economici din 30 de localități ale Republicii Moldova. Pe lângă partea de finanțare, beneficiarii sunt instruiți să gândească strategic, să se implice în parteneriate public-private sau să formeze asociații de afaceri locale. Cei care mi-au fost interlocutori, au spus de asemenea că fiind ghidați, au înțeles nevoia investiției în calitate, pentru ca ulterior, după ieșirea pe piața locală să poată pretinde un loc pe piețele din afară.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG