Linkuri accesibilitate

O convorbire cu expertul constituţional Nicolae Osmochescu, doctor în drept şi profesor universitar.

Nu aduce anul cât aduce ceasul pe scena politică moldovenească. Vremuri tulburi din nou în Republica Moldova, iar pe acest fundal - previziuni făcute cu bucurie sau cu îngrijorare – de la caz la caz - ale unor alegeri anticipate.

Europa Liberă: Actori de pe scena politică şi nu numai vorbesc în mod diferit, dar tot mai frecvent despre posibilitatea unor alegeri parlamentare anticipate. Unii cred că ar fi o binecuvântare, alţii – că ar fi o catastrofă. În general, în ce condiţii însă vor putea fi convocate anticipatele conform literei şi spiritului Constituţiei dacă va fi cazul?

Nicolae Osmochescu: „Anticipatele pot fi organizate atunci când se întrunesc condițiile stipulate în Constituție. Condițiile de ordin juridic și de ordin politic și prima din condiții ar fi: dacă Parlamentul se află într-un blocaj legislativ și nu a adoptat timp de trei luni niciun act legislativ, dar nu avem așa situație. Poate fi dizolvat Parlamentul și numite alegeri anticipate atunci când Guvernului nu i s-a acordat votul de încredere timp de 45 de zile după propunerea primei candidaturi la funcția de prim-ministru - la fel nu avem așa situație dat fiind faptul că există Guvernul care-și exercită funcțiile sale în conformitatea cu Constituția și care a primit votul de încredere din partea Parlamentului. Nu poate fi dizolvat Parlamentul și organizate alegeri anticipate în ultimele 6 luni ale mandatului președintelui Republicii Moldova. În această situație juridico-politică noi am intrat pe data de 23 septembrie care a fost ultima zi în care puteau fi planificate alegeri anticipate. Deci, la momentul actual nu este niciun temei constituțional sau de alt ordin ca Parlamentul să fie dizolvat și să fie numite alegeri anticipate. Alegerile anticipate pot fi dacă se vor face și va fi temei din nou pentru dizolvarea Parlamentului doar după expirarea mandatului actualului președinte și alegerea noului președinte sau desemnarea unui președinte interimar.”

Europa Liberă: Dar ce s-a întâmpla dacă până atunci ar cădea Guvernul, de exemplu, nu că am vrea să prevestim așa ceva, dar există discuție despre asta?

Nicolae Osmochescu: „Absolut nimic. Ar cădea Guvernul, se va propune din nou o candidatura la funcția de prim-ministru sau aceeași sau o altă candidatură în cazul dat asta nu contează, Parlamentul va da votul de încredere noului Guvern și atât. Eu cred că Parlamentul nu va da votul de încredere pentru un nou Guvern, actualul Guvern s-ar afla în exercițiu, inclusiv prim-ministrul și Guvernul până la desemnarea noului Guvern. Dar Parlamentul nu poate fi dizolvat și alegeri anticipate nu pot fi organizate. Suntem în zona de 6 luni când Parlamentul nu poate fi dizolvat și nu pot fi organizate alegeri anticipate timp de 6 luni până la expirarea mandatului actualului președinte al țării.”

Europa Liberă: Mai devreme sau mai târziu va trece și vremea asta în care nu pot fi organizate alegeri anticipate. Schimbând un pic accentul, guvernarea pare să aibă intenția să se reconfigureze şi, în consecinţă, se va reactualizează tema vectorului extern, a orientării spre spaţiul european sau cel Estic ș.a.m.d.. Eventuala schimbare de către o nouă majoritate în asemenea caz va avea Curtea Constituțională un cuvânt de spus şi în ce sens?

Nicolae Osmochescu: „Dacă vorbim de posibilitatea schimbării vectorului în politica externă a Republicii Moldova Vest și Est, Uniunea Europeană, Uniunea Euroasiatică sau Uniunea Vamală nu contează, desigur că așa risc există. Pentru că noi cunoaștem cu toții că aripa de stânga Partidul Socialiștilor, Partidul Nostru în frunte cu Renato Usatîi deschis promovează prin toate mijloacele și posibilitățile legale, dar nu întotdeauna morale și etice cursul spre Uniunea Vamală și Uniunea Euroasiatică și desigur că o configurare este posibilă fără dor și poate. Dacă se va forma o alianță nouă atunci din nou va trebui tot să fie soluționat în cadrul Parlamentului, pentru că doar Parlamentul și nu alt cineva adoptă legile care vor da o orientare concretă. Noi cunoaștem cu toții că nu o dată dl Dodon liderul Partidului Socialiștilor a spus că atunci când ei vor veni la putere sau vor veni în Parlament și ei au venit în Parlament sarcina numărul unul va fi denunțarea Acordului de Asociere între Republica Moldova, Uniunea Europeană și statele membre a Uniunii Europene. Deci, la asta trebuie să ne așteptăm și nu trebuie să neglijăm această posibilitate.”

Europa Liberă: În acest context aș reaminti despre hotărârea din 6 octombrie 2014 în care se preciza printre altele că, de exemplu, „orientarea spre spaţiul valoric democratic european este un element definitoriu al identităţii constituţionale a Republicii Moldova”. Ce ar însemna asta?

Nicolae Osmochescu: „Curtea Constituțională poate să constate și ea a constatat că valorile europene sunt prioritare și ar trebuie să fie predominante pentru Republica Moldova. Dar din nou repet, tot ce ține de baza legislativă în domeniul politicii externe nu ține de competența Curții Constituționale, dar este competența Parlamentului, a legislativului ei pot adopta legi, ei aprobă, nu adoptă direcțiile principale ale politicii externe ale statului care sunt propuse de Guvern la inițiativa Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene. Legislativului până la sfârșit îi aparține ultimul cuvânt și în această situație, pentru că Curtea Constituțională poate doar să comenteze și să interpreteze este constituțional sau nu o lege adoptată de Parlament. Dar atât timp cât în Constituție nu este stipulat clar un vector al politicii externe și el practic nu poate fi stipulat și nici într-o Constituție nu e stipulat, pentru că asta e un act executiv.”

Europa Liberă: O altă temă reluată în febra luptelor politice – posibilitatea ca în curând Curtea să umble la principiul neutralităţii. O sesizare în acest sens se află de mult timp la Curte este tot amânată, dar acum liderul PD Marian Lupu pomenea că se așteaptă o hotărâre. Vedeţi vreo posibilitate ca acum să existe vreo interpretare a Curţii care să modifice ceva în privinţa neutralităţii consfinţită în Constituţie?

Nicolae Osmochescu: „Cum va decide Curtea, ce interpretare nu ar da Curtea ea trebuie să fie în conformitate cu Constituția și Curtea nu se poate pronunța asupra oportunităților politice. Dar chiar dacă admitem așa ceva ca Curtea să pronunțe că statutul de neutralitate permanent al Republicii Moldova nu corespunde la momentul actual intereselor Republicii Moldova așa o interpretare poate fi dată desigur, pentru că asta nu stabilește constituționalitatea sau neconstituționalitatea, dar doar oportunitatea și necesitatea. Atunci imediat apare problema cum poate fi modificat acest articol din Constituție? În Constituție în articolul 142 - Limitele revizuirii Constituției este stipulat clar și imperativ că dispozițiile privind caracterul suveran independent și unitar al statului precum și cele care se referă la neutralitatea permanentă a statului pot fi revizuite doar cu aprobarea lor prin referendum cu votul majorității cetățenilor înscriși în listele electorale. Deci, în cazul de față Parlamentul cât nu s-ar strădui să schimbe această stipulație din Constituție, chiar admitem că vor convoca 2/3 din voturile necesare pentru adoptarea unei legi constituționale oricum nu este suficient. Numai și numai prin referendum se poate modifica articolul 11 din Constituție în care este stipulat neutralitatea permanentă a statului.”

XS
SM
MD
LG