Linkuri accesibilitate

Rusia și-a semnalat disponibilitatea să-și mărească implicarea în securitatea Afganistanului...


...într-un joc de forțe care ar putea schimba percepția occidentală a ponderii geopolitice globale a Moscovei.

Articolul corespondentului Europei Libere Fred Bezhan este treadus de Mircea Țicudean .

Semnalele implicării sporite a Rusiei în Afganistan vin pe fondul campaniei aeriene rusești din Siria ca o nouă provocare la adresa eficienței diplomatice și militare occidentale în Orientul Mijlociu.

„O prezență sporită în Afganistan, unde Uniunea Sovietică a suferit o înfrângere usturătoare în urmă cu o generație, ar fi încă o cale de a anunța relevanța continuă a Moscovei la scară globală”, a spus Michael Kugelman, expert în problemele Asiei de sud la „Woodrow Wilson International Center for Scholars”, din Washington. „Rusia este îngrijorată de imaginea sa la scară globală, șifonată de la începerea conflictului din Ucraina”.

Vorbind la un summit cu lideri din CSI în Kazahstan vineri, 16 octombrie, președintele Vladimir Putin a descris situația din Afganistan drept „aproape critică”. El a avertizat că „teroriștii… ar putea să capete mai multă influență” și a îndemnat țările vecine să fie pregătite să acționeze „concertat”.

La 13 octombrie, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus că Moscova urmărește îndeaproape situația din Afganistan pe fondul „unei deteriorări abrupte” a situației militare din acea țară și este dispusă să „continue ajutorarea capacităților de luptă ale Kabulului” în fața amenințărilor de securitate. Mai înainte, Rusia se plânsese că retragerea NATO din Afganistan ar fi fost prea grăbită, și că preluarea controlului capitalei provinciei nordice, Kunduz, de către Taliban, luna trecută, a fost un „duș rece”.

Nu este limpede dacă interesul reînnoit al Moscovei față de Afganistan a luat Washingtonul prin surprindere, dar președintele Barack Obama a anunțat la 15 octombrie că Statele Unite vor menține efective militare suplimentare în Afganistan după data stabilită inițial.

Kabulul este atent la propunerile rusești pentru că dorește asistență militară, inclusiv arme și avioane de luptă, pentru combaterea Talibanilor și a Statului Islamic. Semnalele rusești provoacă însă și temeri de eventuala revenire a Afganistanului la calitatea de scenă a confruntării dintre Moscova și Washington – chiar dacă în general analiștii cred că de data aceasta o eventuală implicare mai mare a rușilor nu va fi neapărat contrară intereselor americane.

În remarcile sale de săptămâna aceasta ministrul de externe Lavrov a spus că Moscova nu a primit nici o cerere oficială de asistență militară directă din partea Kabulului.

Moscova susține că pericolul afgan este similar cu cel împotriva căruia luptă în Siria: activitatea Statului Islamic și al altor extremiști. Militanții au avansat în nordul țării, aproape de granița cu republicile central-asiatice dominate de Rusia. În plus, Moscova se teme de comerțul afgan cu droguri, care, scăpat de sub control, ar putea mări consumul și așa alarmant de heroină din Rusia.

Rusia a permis tranzitarea teritoriului ei de către echipamentele ne-letale NATO în cei 14 ani de la invazia americană declanșată de atacurile teroriste din 2001, despre care Washingtonul crede că au fost puse la cale în Afganistan. Moscova a asigurat de asemenea antrenamente pentru piloții afgani și a participat la operațiuni anti-drog în interiorul țării.

Amintirea greșelilor trecutului

Nazair Ahmadzai, vice-spicherul camerei inferioare a parlamentului afgan, a declarat Europei Libere în pregătirea unei vizite la Moscova că le va spune deputaților ruși că Statul Islamic este o amenințare nu doar pentru Afganistan, ci și pentru vecini, și că afganii vor fi bucuroși de ajutoare pentru combaterea extremiștilor, cu condiția să fie respectată suveranitatea țării și să nu existe intervenții militare străine pe teritoriul ei.

Ceva mai devreme, vice-președintele afgan Rașid Dostum, fostă căpetenie războinică, general în armata afgană care a luptat în anii 80 alături de sovietici împotriva mujahedinilor sprijiniți de americani, a vizitat Rusia pentru a cere elicoptere și armament greu.

„Rusia este un vecin puternic cu tradiție în cooperarea militară cu Afganistanul”, a spus Najib Mahmood, profesor la Universitatea din Kabul. „Mulți lideri și experți militari afgani și-au făcut studiile la Moscova și cunosc bine tehnologia rusească”.

Mahmood a mai sugerat că afganii au nevoie de Rusia cu atât mai mult cu cât prezența trupelor NATO scade potrivit planului, începând din 2014.

Moscova se va gândi însă probabil de două ori înainte de a-și spori prezența în Afganistan. Campania sovietică dezastruoasă din anii 1979-1989 a ucis sau alungat de la casele lor milioane de afgani, epuizând resursele militare, economice și politice prețioase ale Moscovei în ultimii ani ai Uniunii Sovietice.

Poate cu gândul la cei 15.000 de soldați sovietici căzuți în Afganistan, oficialii ruși au spus mereu că nu vor trimite trupe în Afganistan.

Expertul Kugelman spune că Moscova va trebui să găsească o cale de mijloc între nevoia de a-și apăra interesele de securitate și teama de a nu repeta greșelile trecutului, pe care nici afganii nu le-au uitat.

Siltanat, un profesor din Kabul, a declarat Europei Libere că se teme că dacă „Dacă Rusia se amestecă în Afganistan, asta va asmuți din nou Rusia și America una împotriva celeilalte, iar afganii se vor afla din nou între ciocan și nicovală, spre nefericirea lor”.

Un student la Universitatea din Kabul, Hasib, ne-a spus la rândul lui: „Rusia spune că vrea să ne scape de Statul Islamic, dar eu cred că asta este doar o scuză ca să cucerească Afganistanul, așa cum a vrut dintotdeauna”.

XS
SM
MD
LG