Linkuri accesibilitate

Summit UE despre refugiați: soluții greu de găsit


Refugiați sosesc pe insula grecească Lesbos într-o barcă de cauciuc, după ce au traversat Marea Egee venind din Turcia. 13 octombrie 2015.

Refugiați sosesc pe insula grecească Lesbos într-o barcă de cauciuc, după ce au traversat Marea Egee venind din Turcia. 13 octombrie 2015.

Reuniunea nu va reuși, cel mai probabil, decât să ducă la redactarea unui catalog al situației.

La doar trei săptămâni după o altă întâlnire la vârf specială dedicată refugiaților, liderii europeni se întâlnesc din nou, joi (15 octombrie) la Bruxelles, pentru un nou summit pe aceeași temă. In loc de două zile, cât se anunțase inițial, s-a propus ca summitul să fie limitat la seara de joi, pentru a nu da impresia unei prea mari dezbinări.

Chestiunea este atât de complexă, iar interesele naționale atât de greu de conciliat, încât reuniunea nu va reuși, cel mai probabil, decât să ducă la redactarea unui catalog al situației. Scopul este mai degrabă de a prezenta o fațadă unitară, după gravele disensiuni din vară între țările membre.

Din documentul final provizoriu care a putut fi consultat de presă, reiese că „acordurile de la Dublin" nu sînt puse în cauză. „Acordurile de la Dublin” sînt acel regulament potrivit căruia refugiații trebuie să rămână și să ceară azil în prima țară a Uniunii în care au ajuns venind in Europa.

Angela Merkel, David Cameron și François Hollande, Bruxelles, 15 octombrie

Angela Merkel, David Cameron și François Hollande, Bruxelles, 15 octombrie

​Este un regulament care defavorizează în mod foarte serios țări cum sînt Grecia și Italia, dar liderii consideră că a-l pune în cauză în acest moment ar echivala cu recunoașterea unui eșec instituțional.

Se discută apoi chestiunea controlului la frontiere, în special propunerea franco-germană de a crea o forță navală specială, europeană, de pază a frontierelor, propunere respinsã de mai multe țări, întrucât aplicarea ei ar putea pune în cauză principiul suveranității naționale.

Unul din puținele puncte asupra căruia există unanimitate sînt stimulentele financiare de oferit țărilor-sursă, în special celor susceptibile de a primi înapoi migranții respinși.

O atenție specială e acordată Turciei, țară candidată la intrarea în Uniunea Europeană și care adăpostește deja 2 milioane de refugiați sirieni.

Turcia, ale cărei negocieri de aderare la UE avansează foarte lent, va trebui să primească stimulente foarte serioase pentru a coopera cu Europa în problema refugiaților.

Chestiunea este însă și politică, întrucât Turcia are alegeri naționale în 1 noiembrie, iar orice sprijin de la Bruxelles va fi exploatat politic de partidul președintelui islamist Recep Tayyip Erdogan.

In sfârșit, după ce s-au certat luni de zile pe un sistem de cote, înainte de-a ajunge luna trecută la un acord forțat și respins de patru țări est-europene, printre care și România, trebuie găsită o modalitate de a face sistemul să funcționeze.

Pentru aceasta, vor trebui făcute operaționale cele zece puncte fiebinți propuse, hotspots, centre de triere a refugiaților instalate în Grecia și Italia.

Joi, un singur asemenea hotspot funcționează: cel instalat în insula italiană Lampedusa, de unde săptămâna trecută 19 migranți au fost transferați în Suedia.

Sigur, este un prim pas concret, însă 19 refugiați din cei 160.000 prevăzuți nu sînt, pe de altă parte, o realizare cu care Europa să se poată mândri în acest moment.

XS
SM
MD
LG