Linkuri accesibilitate

Muzeele din zonele de conflict


Situl arheologic Hersones din Crimeea
Situl arheologic Hersones din Crimeea

Chișinăul găzduiește o conferință internațională în cadrul căreia sunt discutate probleme ce țin de securitatea muzeelor.

În aceste zile Chișinăul găzduiește o conferință internațională în cadrul căreia sunt discutate probleme ce țin de securitatea muzeelor din zonele de conflict. Muzeografi din Ucraina, Georgia, Ucraina și Moldova încearcă să găsească cele mai bune soluții, inclusiv de ordin legal, pentru a conserva patrimoniul instituțiilor de cultură care au nimerit pe linia unor acțiuni militare sau pur și simplu își doresc să fie pregătite în eventualitatea oricăror situații de risc. Detalii are Tamara Grejdeanu:

Vorbind despre muzeele de pe linia de tragere, muzeografii prezenți la discuție au notat că cel mai des, aceste instituții culturale rămân fără obiecte de artă, arhive și exponate de valoare.

Muzeul de artă din Donețk, povestește Serghei Laievsky, directorul Muzeului din Istorie din Cernigov a rămas fără geamuri și uși, după ce o mașină-capcană a explodat chiar în preajma clădirii. Directorul instituției a reușit să ascundă o parte din tablourile expuse, dar nu toate colecțiile, susține muzeograful.

Muzeul de istorie din Donețk distrus parțial în urma unui atac de arilerie al forțelor guvernamentale, 4 septembrie 2014
Muzeul de istorie din Donețk distrus parțial în urma unui atac de arilerie al forțelor guvernamentale, 4 septembrie 2014

Alte muzee din regiune au fost distruse în proporție de 80 la sută și au avut de suferit nu doar încăperile instituției dar și colecții și obiectele de artă din muzeu. Parte din ele s-ar fi putut salva, dacă erau evacuate din timp, spune Serghei Layevsky. El zice că în zonele de conflict, recuperarea bunurilor este practic imposibil, inclusiv pentru că nu există registre în care să fie trecut întreg patrimoniul muzeelor:

„Actualmente noi nu putem să spune ce obiecte de valoare au rămas în Crimeea și în ce stare se află. La fel, nu știm în ce stare este patrimoniul muzeelor din regiunea Luhansk și Donețk unde se află separatiști pro ruși. Problema este că obiectele prețioase din muzee puteau fi evacuate până la faza activă a războiului, dar cadrul legal din Ucraina nu prevede acest lucru. Directorii de muzee au avut timp să aprecieze situația și să ia decizii pentru conservarea patrimoniului, însă acest lucru nu a fost posibil în toate regiunile și nici în cazul tuturor directorilor.”

În situații de criză și în absența unui plan de acțiuni bătut în cuie, remarcă directorul Muzeului din Istorie din Cernigov, Ucraina, salvarea colecțiilor de valoare rămâne în seama colaboratorilor muzeelor, de asta crede el, întâi de toate ei trebuie să fie instruiți cum să acționeze pentru a proteja bunurile muzeelor:

„Este necesar ca Ministerul Culturii să aibă toată informația despre obiectele de valoare din muzee, toate exponatele să fie înregistrate și incluse într-un sistem de asigurare. Totodată, indiferent că este sau nu prevăzut vreun risc, personalul muzeului trebuie să fie pregătit să acționeze operativ, să asigure protecția colecțiilor din muzeu și întreprindă toate acțiunile pentru a evita deteriorarea lor.”

Pe lângă implicarea personală a angajaților, Valeria Suruceanu, președinta comitetului ICOM Moldova crede că toate măsurile de protecție a patrimoniului cultural trebuie să fie asigurate de o normă legală funcțională:

„Sunt comunicări legate de legislație, care prevede că totuși patrimoniul trebuie să fie pregătit pentru situații de urgență. Este și Convenția Europeană care prevede pregătirea patrimoniului pentru situații de urgență. În al doilea rând, cei care gestionează fondurile trebuie să fie instruiți despre cum trebuie să fie păstrate obiectele în caz de urgență, cum le putem pregăti pentru evacuare.”

În Republica Moldova, spune Svetlana Pociumban, consultantă la Ministerul Culturii, există un cadrul legal cu măsuri de intervenții în situații de criză, cum ar fi de exemplu, conflicte militare sau cataclisme naturale. Totuși, spune ea, nu se știe în ce măsură sunt aplicate aceste norme. Deocamdată, spune specialista, ministerul nu dispune de un registru al obiectelor de valoare pentru fiecare instituție culturală:

„Noi acum suntem în faza elaborării unui program național de digitizare iar dificultatea constă în faptul că noi ar trebui să preluăm tot materialul care deja l-au făcut muzeele, care este deja digitizat. Ar fi păcat ca toate lucrurile acestea să se piardă, atât timp cât noul proiect de digitizare nu va fi compatibil. Noi trebuie să preluăm aceste date. Alte țări au mers pe o altă cale, au luat-o de la zero, deoarece în țările lor nu era inițiat deloc procesul de digitizare.”

În opinia muzeografilor, străjeri ai monumentelor culturale pot fi și simplii cetățeni, membri ai comunității, pentru că în situații de criză, remarcă ei, legea deseori nu se respectă sau nu este aplicată corespunzător.

  • 16x9 Image

    Tamara Grejdeanu

    Sunt parte din echipa Europei Libere din 2012 și în cei mai mulți ani de când sunt aici am povestit la radio despre oameni și preocupările lor, am scris despre educație, justiție și drepturile omului. În 2022 am trecut în departamentul digital și alături de cei mai faini colegi, sper că facem o treabă bună la moldova.europalibera.org.

Previous Next

XS
SM
MD
LG