Linkuri accesibilitate

Guyana Yuksel: „Chestiunea respectării drepturilor omului in Crimeea este foarte dureroasă și ar trebui să facă obiectul monitorizării organizațiilor internaționale”


La Strasbourg

La Strasbourg

Un interviu în exclusivitate realizat la Strasbourg cu o jurnalistă, membră a Adunării tătarilor din Crimeea.

Jurnalistă și membră a Adunării tătarilor din Crimeea, Guyana Yuksel este soția lui Ismet Yuksel, un cunoscut activist pentru drepturile tătarilor din Crimeea, care a implementat multe proiecte umanitare pentru tinerii și copii tătarilor din peninsulă, multe dintre ele cu finanțare turcească. Ismet, căruia noile autorități i-au interzis vreme de cinci ani intrarea în peninsulă, este și fondatorul Agenției de știri din Crimeea, a cărei directoare este Guyana. Într-un interviu cu Europa Liberă, Guyana vorbește despre drama comunității tătarilor din Crimeea la un an de la anexarea peninsulei de către Federația Rusă, despre lupta lor neobosită pentru eliberare și planurile pentru instituirea unor blocade asupra alimentării cu apă și energie electrică, după blocarea, în septembrie, a drumurilor de acces către peninsulă.

Europa Liberă: Guyana, ești jurnalistă și membră a Medjilis, Adunarea Tătarilor din Crimeea. Câți jurnaliști se mai află în Crimeea?

Guyana Yuksel: „Numele meu este Guyana Yuksel, sunt jurnalist și fac parte din Adunarea tătarilor din Crimea, Medjilis. Sunt directorul Agenției de știri din Crimeea. Cu privire la libertatea presei și de expresie, vă pot spune că situația este pur și simplu șocantă în Crimeea. Dar, sigur, nu este singurul domeniul despre care putem spune așa ceva. Înaintea ocupației lucrau în peninsulă aproape 3000 de jurnaliști ucrainieni, ruși și tătari, 15 instituții de presă doar pentru tătari - ziare, televiziuni, reviste. Acei jurnaliși scriau în mod critic despre situația din Crimeea, iar acum sunt interziși în peninsulă. În acest moment nu se mai poate vorbi despre libertatea de expresie în peninsulă.

Presa independentă este interzisă, căci nu poate obține licență de la autoritățile de facto, și, ca atare, nu își pot desfășura activitatea. Este un lucru știut: cei care au criticat ocupația rusească nu au mai primit licență. Simplu. Tatar TV, canalul ATR si toate celelalte instituții adiacente ATR - agentia de presă, ziarul Medjililor etc. Chiar și cei care au primit licență sunt supuși unui control permanent, căci nu li se permite să publice poziții sau opinii ale autorităților ucrainene."

Europa Liberă: Să înțeleg că nici tu nu mai poți profesa acolo. Unde locuiești acum? Ma ai familie în Crimeea?

La dezbaterile de la Strasbourg

La dezbaterile de la Strasbourg

Guyana Yuksel: „Actualmente locuiesc la Kiev. Situația familiei mele reflectă situația tuturor tătarilor din Crimeea. Numele soțului meu se află pe lista neagră a celor cărora le este interzisă intrarea pe teritoriul Crimeei. Anul trecut, în august, FSB, Serviciul Federal de Securitate din Rusia, a emis un ordin de interzicere a intrării în Crimeea pe numele lui, pentru cinci ani. Familia noastră este despărțită. Eu eram in Crimeea, soțul meu in Kiev. In cele din urmă am decis să mă mut și eu, alături de el, la Kiev. După cum spuneam, cazul nostru a devenit tipic pentru familiile din Crimeea. Tinerii din Crimeea părăsesc peninsula pentru a studia in Kiev sau în alte țări."

Europa Liberă: Ai subliniat de mai multe ori că membrii comunității tătărești din Crimeea sunt supuși unor hărțuieli din partea autorităților ruse. Despre ce este vorba? Ne poți da câteva exemple?

Guyana Yuksel: „Chestiunea respectării drepturilor omului in Crimeea este foarte dureroasă pentru noi și cred că ar trebui să facă obiectul monitorizării organizațiilor internaționale ca ONU, Consiliul Europei, OSCE și așa mai departe. Cu atât mai mult cu cât este o situație care durează de multă vreme. Organizațiile care monitorizează drepturile omului în Crimeea fac rapoarte lunare pentru că violările sunt numeroase și variate.

Dispar oameni, sunt torturați oameni. Din ce știm noi, 20 de tătari sunt dați dispăruți, iar parte din cei care dispăruseră înainte au fost găsiți morți. Anchetele cu privire la cei dispăruți nu au fost finalizate. Alte tipuri de violări ale dreptullor omului sunt interdicțiile de tot felul. Ni se interzice intrarea în peninsulă, nu avem voie să vorbim liber, să spunem ce credem și când credem, am fost dați în judecată și supuși intergatoriilor. Solicit organizațiilor internaționale să preseze autoritățile ruse să permită misiunile de observatori in Crimeea."

Europa Liberă: Știu că sute de tătari și ucrainieni au blocat drumurile de acces dinspre Ucraina către peninsulă. Nu mai vreți să permiteți tirurilor cu alimente să intre in Crimeea. Vorbește-ne despre blocada voastră. Care este situația acum?

Guyana Yuksel: „Da pe 20 septembrie am inceput o blocadă pașnică. A fost inițiată de Medjili, de liderii noștri, și de activiști ucrainieni și tătari. Ideea a fost să atragem

Nu vrem să facem comerț cu ocupația, cu teroriștii care ne ocupă teritoriul, nu mai vrem să le furnizăm mâncare, apă, electricitate....

atenția comunității internaționale asupra situației din Crimeea și să stopăm ocupația ilegală. Nu vrem să facem comerț cu ocupația, cu teroriștii care ne ocupă teritoriul, nu mai vrem să le furnizăm mancare, apă, electricitate.

În ultimul an, Crimeea s-a transformat într-o zonă gri de comerț ilegal cu produse alimentare. Mâncarea ieftină din Ucraina este transportată în Rusia. De aceea am luat decizia să instituim această blocadă. Ne dorim să menținem această blocadă luni de zile. Trei drumuri care blochează Ucraina de Crimeea sunt blocate pentru tirurile care transportă produse alimentare. Însă mașinile mici, cele de pasageri, pot trece. Oamenii de rând pot trece granița ca să cumpere mâncare din Ucraina."

Europa Liberă: Este adevărat că vă gândiți să extindeți blocada și pentru alimentarea cu apă și electricitate?

Guyana Yuksel: „Da s-a pus o astfel de problemă. Ne gândim să facem nu doar o blocadă pentru alimente, ci si să tăiem și alimentarea cu electricitate și apă. Cred că ar fi o decizie corectă. Dacă Rusia a ocupat peninsula, atunci ea este responsabilă pentru bunăstarea populației care trăiește acolo. Rusia trebuie să le pună la dispoziție mâncare, medicamente, apă, electricitate etc.

De ce să hrănească Ucraina ocupanții? La urma urmei, marea majoritate a proviziilor merge oricum la militarii ruși din Crimeea! Cred că parlamentul ucrainian ar trebui să discute in mod serios decizia strategică a opririi a alimentarii cu apă și electricitate in Crimeea."

Europa Liberă: Văd că porți o eșarfă care are pe ea steagul tătarilor din Crimeea. Aș vrea să te intreb dacă această ideea „eliberării peninsulei de ocupația rusească” este populară printre tinerii tătari din Crimeea?

Guyana Yuksel: „Da, într-adevăr, acesta este steagul Crimeei, simbolul clanului Girais. Acest semn simbolizează dreptatea. Înseamă că toate disensiunile trebuie rezolvate corect, luând in considerație părerea tuturor părților. Suntem foarte mândri de steagul nostru și il purtăm cu orice ocazie."

Europa Liberă: Câti tineri tătari mai sunt in Crimeea. Simțiți că acolo este viitorul vostru?

Guyana Yuksel: „Potrivit ultimelor estimări in 2001 locuiau în Crimeea 270 000 de tătari. După ocupația rusească nu știm exact, deși s-a facut un recensământ, in cadrul căruia s-au operat multe manipulări de date privind nationalitatea celor intrebați. Potrivit informațiilor noastre, au mai rămas in Crimeea in jur de 400 000 de tătari, din care o treime sunt tineri. 15000 de tătari au părăsit peninsula, iar in jur de 1000 de tineri studiază in Ucraina."

XS
SM
MD
LG