Linkuri accesibilitate

Stânga românească pare să se întoarcă la originile ei nesănătoase în care cvasiunanimitatea era regula oricărui scrutin.

Stânga românească pare să se întoarcă la originile ei nesănătoase în care cvasiunanimitatea era regula oricărui scrutin. Această tradiție a fost menținută până acum 10 ani în interiorul Partidului Social Democrat (PSD), formațiune, care cu toate că a preluat denumirea interbelică a socialiștilor printr-o mezalianță cu urmașii acestuia, nu și-a asumat niciodată până la capăt valorile lor.

Astfel că liderii stângii actuale sunt ortodoxiști, naționaliști și misogini, spre deosebire de colegii lor europeni care sunt mai degrabă atei sau liber cugetători, feminiști și deschiși spre exterior. Ținând cont de aceste trăsături rămase oarecum neschimbate în ultimii 25 de ani în rândurile social-democraților români, alegerea noului președinte cu un scor de 97 la sută nu este greu de explicat. Liviu Dragnea, 52 de ani, a devenit liderul PSD, după ce premierul Victor Ponta a demisionat din această poziție, din cauza dosarului deschis de procurorii anticorupție pe numele lui. Pe fondul eliminării din partid a celor mai importanți baroni (Miron Mitrea și Viorel Hrebenciuc), care mențineau o concurență între diversele facțiuni ale Partidului Social Democrat și în condițiile în care mulți alții au dosare la Direcția Națională Anticorupție, Liviu Dragnea a preluat controlul.

Dragnea a fost deja condamnat în primă instanță la un an de închisoare cu suspendare pentru fraudarea referendumului de suspendare a președintelui Traian Băsescu din vara lui 2012, iar luna viitoare urmează să primească verdictul. De aceea alegerea lui ar putea să pună partidul într-o situație și mai complicată.

Liviu Dragnea a fost ales de membrii activi și de simpatizanții PSD, strângând circa 10.500 de voturi. Până acum președintele social-democraților era ales de delegații la Congres, însă Dragnea a preferat această variantă pentru a-și dovedi popularitatea și pentru a avea o legitimitate puternică, mai ales în contextul procesului său încă neterminat.

Practic, Victor Ponta a plecat de la vârful partidului fiindcă este considerat vinovat de fals în înscrisuri și spălare de bani, iar în locul lui a fost ales cineva care are deja un verdict în primă instanță. Ceea ce înseamnă că membrilor de partid și simpatizanților puțin le pasă de problemele legale ale celor care conduc PSD. Sau, în cazul lui Dragnea, dosarul de fraudare a referendumului ar putea fi un fel de medalie de merit, care arată râvna acestuia în încercarea de răsturnare de la putere a fostului șef de stat, prin mijloace nu tocmai democratice.

Liviu Dragnea a candidat singur, ca în perioada de început a PSD, când fostul premier Adrian Năstase, iar mai înainte lui, fostul președinte, Ion Iliescu se bucurau de unanimități.

Acceptarea liderilor care au dosare penale este un simptom, nu doar al membrilor de partid, care se presupune că sunt informați, ci și al votanților PSD, care potrivit cercetărilor locuiesc mai ales la sate, în orașe mici sau la marginea celor mari, sunt mai puțin educați și cu venituri mai mici decât cei care votează dreapta, și nu consideră că un dosar penal sau o condamnare cu suspendare ar trebui să conteze. Convinși de propaganda tv sau doar nepăsători, votanții acestei stângi viciate din România sunt cei care au modelat, de fapt, Partidul Social Democrat. Adevărații socialiști, încă, nu sunt reprezentanți în politica românească.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG