Linkuri accesibilitate

Lilia Carasciuc: „Problema nu constă atît în modificarea cadrului legal cît în aplicarea lui”


Interviul dimineții cu directoarea Transparency International Moldova.

Guvernarea este în căutarea de soluţii care ar trezi din somn instituţiile împuternicite să lupte cu corupţia. Iniţiativa îi aparţine preşedintelui Parlamentului Adrian Candu, care a folosit, fireşte, o sintagmă mai evazivă – resetarea luptei cu corupţia. Puterea a devenit mai disponibilă să caute ac de cojocul demnitarilor hrăpăreţi graţie protestelor ample şi prelungite. Spicherul democrat invită totă lumea să pună umărul, făcând apel la politicieni din arcul puterii, oficiali din structurile anticorupție deja existente, reprezentanții ambasadelor, ai organizațiilor neguvernamentale locale şi internaționale. De ce ar fi nevoie acum de aşa ceva? Şi de ce nu se pun mai întâi în practică măsurile anticorupţie deja existente, cum ar fi reforma Procuraturii sau cea a CNI?

Discutăm subiectul cu Lilia Carasciuc, directoarea Transparency International Moldova, organizaţie invitată şi ea să colaboreze pentru resetarea dorită de autorităţi.

Europa Liberă: Dna Carasciuc, mai întâi de toate să vorbim despre termenul resetare”. Resetarea vine de la computere, atunci când sunt încărcate de programe și vreuna nu merge se face resetare. Cum credeți Dvs., există nevoia să se facă resetarea sistemului de luptă cu corupția, ca și cum el s-a pornit, dar nu merge?

Lilia Carasciuc: „Sigur că noi putem să resetăm sistemul de sute de ori, dar poate îl lăsăm să funcționeze. Pentru mine scopul adevărat al acestei inițiative nu este chiar clar. Există Planul de Acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, Strategia de Reformare a Sectorului Justiției, în particular cea a Procuraturii Generale, există noua Strategie Anti-corupție, este elaborat pachetul de legi pentru reformarea Comisiei Naționale de Integritate.

La implementarea tuturor acestor programe Moldova este restanțieră și în fața societății, și în fața instituțiilor internaționale, de aceea nu îmi este clar pentru ce mai trebuie de formulat încă un pachet de documente. Mai ales că în cadrul „Pactului Social” care se va desfășura în paralel cu aceasta inițiativă ar putea să mai apară încă alte documente.”

Europa Liberă: Ați participat vineri la o primă întrunire a acestui grup care ar trebui să formuleze propunerile. Mai sunt programate întrevederi astăzi. Înțelegem că totul va avea loc în regim alert. Cum ați înțeles Dvs. intenția autorităților?

Lilia Carasciuc: „Nouă ni s-a spus că avem multe strategii și planuri de lucru, dar cumva ele nu funcționează, și poate trebuie să discutăm din ce cauză ele nu lucrează, poate trebuie să

Problema nu constă atât în modificarea cadrului legal, cât în aplicarea lui....

modificăm ceva, în particular cadrul legal. Eu personal cred că cadrul legal trebuie modificat, dar problema nu constă atât în modificarea cadrului legal, cât în aplicarea lui. În Republica Moldova persoanele vinovate nu sunt trase la răspundere. Instituțiile responsabile de combaterea corupției și asigurarea securității sistemului bancar erau informate bine despre existența acestei scheme de furt, dar nu au luat măsurile necesare. Aceasta pentru mine înseamnă că persoanele care conduc aceste instituţii trebuie eliberate din funcție.”

Europa Liberă: Dna Carasciuc, dar oamenii care au furat și continuă să fure, de fapt, înțeleg foarte bine că sunt protejați și de oamenii care execută legea, și de legea în sine. Şi ar fi de vorbit despre câteva obiective pe care le discută societatea civilă în primul rând: caracterul legal sau licit al averii, adică tot ce e la mine în curte, tot ce e la mine în casă e dobândit legal; după care confiscarea; apoi probațiunea (adică voi dovediți-mi că am furat eu, și nu eu trebuie să dovedesc de unde am luat cana, de unde am luat pixul). Care este atitudinea Dvs. față de aceste modalități de a proteja omul necinstit care are posibilitatea să adune?

Lilia Carasciuc: „Exact pentru a soluționa aceste probleme Moldova și-a luat mai multe angajamente față de instituțiile internaționale și ele sunt incluse în acel pachet de legi privind reformarea Comisiei Naționale de Integritate și a politicii privind veniturile și proprietățile acestora. Acest pachet include propuneri care ar oferi posibilitatea de a trage la răspundere persoanele și a confisca într-un mod civil averea care nu are explicație justificată.”

Europa Liberă: Mai nou, există ideea de a se specializa în domeniul luptei cu corupția, cum ar veni oreliștii din judecătorii. Cum vedeți Dvs. această specializare?

Lilia Carasciuc: „Am o opinie dublă în privința acestui fapt: motivația formării unei astfel de judecătorii este ca ea să fie mai specializată, să aibă specialiști aleși, judecători selectați, cele mai demne și de încredere persoane. Pe de altă parte, noi putem să creăm un așa numit „monopol” în acest domeniu și atunci acesta se poate compromite.”

Europa Liberă: Dacă e să vorbim simplu: avem niște măsuri care au fost discutate, elaborate, puse la punct, dar stau acolo trecute pe hârtie și nu se pun în practică, și acum chemăm toată societatea la elaborarea altora. Dar cele vechi nu s-au pus în practică din lene sau din rea voință sau din ce cauză?

Lilia Carasciuc: „Eu mă tem că este și un alt scop. Republica Moldova va fi impusă să implementeze aceste măsuri, altfel nu vom primi finanțarea din partea instituțiilor europene în primul rând și ne vom diminua șansele la o perspectivă europeană. Altceva este că, luând o astfel de decizie, putem sustrage atenția societății civile de la acel furt și putem să ne concentrăm pe elaborarea de propuneri, indicatori de performanță ș.a.m.d., ceea ce societatea civilă foarte repede face, adică noi ne lăsăm hipnotizați și ne lăsăm provocați foarte ușor și trecem de la tematica necesității tragerii la răspundere, de la tematica demisiilor la tematica indicatorilor, sondajelor ș.a.m.d..”

Europa Liberă: Dna Carasciuc, haideți să vorbim despre o hârtie de turnesol care este CNI. Înțeleg că CNA atinge interese mari, pericole ș.a.m.d., motiv pentru care probabil care se împotmolesc dosarele prin judecăți etc. Dar la CNI: oare e atât de greu să ei delaolaltă și să se verifice dacă corespund declarațiile de avere cu ceea ce se vede după gard, cu ceea ce omul afișează de bună voie pe rețele sociale? Chiar e așa de greu să pornești un CNI pur și simplu care să-și pună ochelari de cal”, și să zică: dle cam mult, cam mare e diferență?

Lilia Carasciuc: „S-a elaborat un proiect de legi care va da posibilitatea de a reforma această instituție, și a o transforma din una politizată în una mai profesionistă, i se vor da pârghii pentru a trage la răspunde, lucrul pe care CNI niciodată nu l-a avut. Și de aceea, CNI va trebuie să devină o instituție performantă, și o instituție destul de puternică.”

Europa Liberă: Și totul stă în cine numește directorul şi membrii?

Lilia Carasciuc: „Nu, reforma este mult mai adâncă. Anume la ceea ce am spus se referă: confiscarea proprietății nejustificate deja va fi posibilă în Republica Moldova, dacă adoptăm acest pachet de legi.”

Europa Liberă: Ce șanse credeți că are acest document, din moment ce deocamdată văd că se reține mult prin sertare?

Lilia Carasciuc: „Mai mult ca atât, se vehiculează pe culoare că este posibilă și comasarea CNI cu CNA. Această comasare ar putea să tărăgăneze implementarea acestei politici încă pe câțiva ani. S-a lucrat foarte intensiv, a fost elaborat acest pachet de legi, s-au investit finanțe, expertize și nu aș vrea să rămânem pe loc. În genere, eu nu aș măsura șansele: dacă are această instituție șanse de reformare sau nu. Eu aș opta pentru semnarea unui Acord internațional care i-ar oferi posibilitatea obținerii informației privind proprietatea și finanțele demnitarilor publicii în afara țării.”

Europa Liberă: Cine și cum poate forța guvernarea să facă acest lucru, în afară de protestatarii care stau și îngheață?

Lilia Carasciuc: „Aici deja trebuie nu doar guvernarea, dar și statele din împrejurime, pentru că nu numai în Moldova funcționarii publici nu doresc ca proprietatea lor să fie publică, mai ales ceea ce ține de proprietatea de peste hotare. Din cauza aceasta există o opunere chiar și în țările Uniunii Europene.”

XS
SM
MD
LG