Linkuri accesibilitate

Efortul de desemnare a guvernatorului BNM riscă să se soldeze cu numirea unei persoane cu puternice afilieri politice sau financiare (Adrian Lupușor/Adevărul)


De ce referendumul nu ar fi o soluţie bună pentru modificarea constituţiei (Alexandru Tănase/IPN).

Politicon.md publică o analiză semnată de analistul român Iulian Chifu, care a participat, în cadrul unui proiect, la evaluarea sistemului de Securitate Naţională al Republicii Moldova şi a percepţiilor populaţiei şi elitelor asupra subiectului securităţii. El spune că rezultatele l-au surprins mai ales prin faptul că securitate pentru cetăţeanul mediu din Republica Moldova înseamnă întâi de toate stabilitate politică, combaterea corupţiei, calitatea conducătorilor şi abia în ultimul rând conflict militar violent. Rezultatele merită atenţia nu numai a leadershipului de la Chişinău, care elaborează o nouă Strategie de securitate internaţională, scrie în concluzie Iulian Chifu, dar şi atenţia potrivită la Bucureşti, la Bruxeles UE şi NATO şi la Washington. Analistul sugerează că efortul de gândire a noii strategii de Securitate în aceste condiţii nu va fi unul deloc uşor.

Ava.md difuzează, sub semnătura doctorului în istorie Ruslan Şevcenco, patru scenarii pentru viitorul Republicii Moldova cuprinsă de proteste. Primul, şi cel mai probabil după părerea autorului ar fi că nici manifestanţii pro-europeni, nici cei pro-moscoviţi nu se vor decide la paşi mai hotărâţi, ci vor rămâne în zona unor acţiuni de genul blocarea automagistralelor etc… A doua evoluţie posibilă ar fi ca alianţa de guvernare să fie reformatată prin excluderea formaţiunii lui Vlad Filat şi înlocuirea ei cu PPEM a lui Iurie Leancă. Mai e posibil ca puterea să fie reformatată sub influenţa gravelor probleme spocial-economice şi a lipsei finanţărilor externe, însă nu este clară formula după care se va produce această schimbare. Şi mai există, la părerea autorului de la ava.md, o posibilitate ca puterea să reuşească să se înţeleagă cu opoziţia în cadrul negocierii pactului “Pentru Moldova”.

Adevărul Moldova îl citează pe Adrian Lupuşor, Directorul „Expert-Grup”, membru al Comisiei care va alege viitorul guvernator al Băncii Naţionale a Moldovei, cu temerea că întregul efort de desemnare a guvernatorului s-ar putea solda cu numirea unei persoane cu puternice afilieri politice sau financiare şi personale faţă de anumite bănci din Republica Moldova. „Mai multe iniţiative ale subsemnatului care urmăreau să prevină astfel de evoluţii nu au trecut în comisie.” Este vorba despre propunerea ca să se exclude candidaţii care ar fi în conflict de interese cu membrii Parlamentului, conflict de interes de ordin financiar, de ordin politic sau de grad de rudenie. O altă propunere era ca să fie descurajaţi candidaţii care au avut funcţii de conducere în vreo bancă din Moldova pe parcursul a unui an de la data depunerii dosarului. La fel, nu a trecut nici propunerea ca candidaţii să fie intervievaţi de comisie în mod public. În aceste condiţii, există riscul ca până la urmă activitatea acestei Comisii să fie una formală.

Alexandru Tănase, preşedintele Curţii Constituţionale, este citat de mai multe media, printre ele IPN, cu explicaţia de ce referendumul nu ar fi o soluţie bună pentru modificarea Constituţiei la articolul ce se referă la alegerea şefului statului. „Nu a rămas timp suficient pentru iniţierea unui referendum de modificare a Constituţiei, deoarece mandatul preşedintelui expiră în mai puţin de şase luni. Şi Comisia de la Veneţia are o atitudine rezervată faţă de referendum ca metodă de modificare a Constituţiei”, a precizat Tănase. Preşedintele Curţii Constituţionale s-a pronunţat pentru alegerea directă a şefului statului. „ Toate sondajele arată că majoritatea cetăţenilor doresc să-şi aleagă singuri preşedintele. Prezenţa scăzută la referendumul din 2010 se explică prin influenţa mare pe care o avea atunci PCRM, care a chemat alegătorii să nu participe. Doar în anul 2001 preşedintele a putut fi ales normal de către Parlament”, a spus Tănase.

XS
SM
MD
LG