Linkuri accesibilitate

„Lumea nu trebuie să se lase niciodată biruită, răul trebuie întotdeauna biruit, mai ales cu ajutorul binelui”


Piața Marii Adunări Naționale, Chișinău, 6 septembrie 2015

Piața Marii Adunări Naționale, Chișinău, 6 septembrie 2015

De ce fierbe Moldova de indignare? O discuție cu Zinovia Jardan, profesoară, Mihai Casian, sătean, și Roger Gladei, istoric și avocat.

[O emisiune difuzată la 26 septembrie 2015 - în reluare]

Auzind și văzând cum se revoltă popoarele atunci când sunt dezamăgite de cei care guvernează, o parte dintre cetățenii moldoveni au ieșit în stradă cu pancarte, unele scrise de mână, și revendicări dintre cele mai diverse. Moldova fierbe de indignare. De ce trebuie să pună pe gânduri orice nemulțumit? Căutăm răspuns la acest sfârșit de săptămână.

Evoluția lucrurilor demonstrează că în politică prietenii de azi pot fi foarte ușor dușmanii de mâine. Sau cum spunea cândva Titu Maiorescu: „Nu există prieteni în politică, există numai prieteni politici”, amintește și Zinovia Jardan, profesoară de la Lozova, Strășeni. De 24 de ani ea trăiește cu speranța că va veni o zi când va spune că trăiește într-un stat prosper, dar această zi, așa cum spune ea, întârzie să vină.

Zinovia Jardan: „Sunt din generaţia care a fost în piaţă din ’89. Am adus şi copiii și am cântat cântecele care erau atunci, care trezeau lumea, vedeai lacrimi în ochii oamenilor. Am crezut într-un ideal. Au trecut perioade în care tot credeam că va fi bine şi la un moment văd pe acele persoane, care atunci în piaţă ne ridicau şi ne însufleţeau, acum le vedem în altă postură, dincolo de baricade.”

Europa Liberă: Cum explicaţi această divizare?

Zinovia Jardan: „Politicul a intrat în oasele oamenilor şi nu în cel mai bun sens. Au făcut din oameni mai puţină omenie, mai puţină responsabilitate. Aceşti oameni, care atunci vorbeau despre părinţi, despre trecut, despre represiuni, despre limbă, despre tot ce s-a întâmplat cu ţara noastră, cred că acum au uitat de tot, mă tem că şi

Eu văd o casă a ministrului agriculturii care nu are agricultură. Eu sunt la sat născută şi văd dealuri nelucrate. Cum stă ministrul acela, se bate cu pumnul în piept, stă cu cravată la gât, când pământul, care e aurul şi bogăţia noastră, stă în paragină?

părinţii au fost uitaţi de ei. Nu-mi pot da altă explicaţie, când văd oameni necăjiţi, cerşetori pe stradă şi noi suntem ai nimănui. Nici nu ştim ce să le lămurim copiilor, ce ar trebui să facă tineretul ca să fie mai bine pentru ţară. Cei care învaţă bine şi cei care au învăţat foarte bine sunt mai puţin realizaţi decât cei care nu au învăţat. Cei care nu au învăţat au făcut bani. Dar cei care au rămas aici, gândindu-se la carte, la studiile pe care le-au făcut, nu s-au realizat, fiindcă nu pot. Eu văd o casă a ministrului agriculturii care nu are agricultură. Eu sunt la sat născută şi văd dealuri nelucrate. Cum stă ministrul acela, se bate cu pumnul în piept, stă cu cravată la gât, când pământul, care e aurul şi bogăţia noastră, stă în paragină?”

Europa Liberă: De 24 de ani tot se zice că Moldova trebuie să se trezească, să promoveze reforme, să aducă bunăstare în casa fiecărui cetăţean. Sunt promisiuni pe care le fac politicienii în fiecare campanie electorală, ca să obţină votul cetăţeanului. Unde şi ce nu merge? Şi de ce se împotmolesc şi aceste reforme care ar trebui să dea rezultate?

Zinovia Jardan: „Oamenii i-au ales şi de data aceasta, fiindcă sunt de la sat şi au zis: „Să alegem tot partidele acestea mari, că celelalte nu vor câştiga. Poate se vor deştepta şi ceva vor face.” Şi s-au dezamăgit. Iar cei care stau la guvernare sunt numiţi pe criterii politice în funcţii. Eu nu ştiu cum nu-i mustră conştiinţa, fiindcă eu, dacă nu mă pricep să fac economie, nu mă bag aici, pentru că voi omorî pe cineva de foame. Şi dacă nu sunt bun agricultor, nu ştiu ce înseamnă agricultură, nu mă ocup. Şi dacă nu sunt inginer de drumuri, nu mă ocup de drumuri...”

Europa Liberă: Lăsaţi să se înţeleagă că s-au politizat toate funcţiile?

Zinovia Jardan: „Da, eu aceasta văd. Dacă mi s-a încredinţat fotoliul acesta, mănânc cu gura, sap sub pământ, dar voi face ceea ce am învăţat, ceea ce mă pricep şi cred că va merge carul înainte. Dar gândindu-mă în fiecare zi că sunt chemată la partid, că trebuie să fac ceva pentru cineva... În patru ani nu reuşeşte să-şi aranjeze toate problemele personale, uitând de profesionalism. Eu cred că, dacă este politican, dar să fie numit un specialist într-un domeniu, indiferent din ce partid este.”

Europa Liberă: Deseori se zice că omul potrivit trebuie să stea la locul potrivit. Cel care obţine o funcţie de demnitar, de funcţionar să ştie foarte bine meseria, să se priceapă să facă lucrul cu responsabilitate şi în cunoştinţă de cauză.

Zinovia Jardan: „Corect. Dacă eu sunt profesoară şi dacă nu am învăţat matematica, să mă roage nu ştiu cum, oricum nu fac matematică. Nu că nu mă pricep, dar nu e domeniul meu. E păcat că cel mai mult suferă oamenii. Dacă cineva dintre cei care ne conduc şi-ar da seama unde mergem... Nu ştim unde mergem.”

Europa Liberă: Cine găseşte soluţii pentru acest „nu ştiu unde”?

Zinovia Jardan: „Numai dacă profesioniştii vor fi la locul lor.”

Europa Liberă: Deci, se caută un lider naţional şi nu se găseşte?

Zinovia Jardan: „Eu cred că nu ar trebui atât de vorbit să vină cineva străin. Fiindcă şi la noi sunt minţi destul de coapte, lucide şi destul de bune. Dar trebuie găsite, promovate.”

Europa Liberă: Există problema unui lider naţional? Trebuie să apară o persoană care să-şi ia responsabilităţile în mâinile sale şi să zică: „Eu vreau să schimb lucrurile în bine în statul acesta”?

Zinovia Jardan: „Şi omul să conştientizeze că şi el trebuie să facă ceva pentru ţară.”

Europa Liberă: Ce părere aveţi despre aceste proteste, care nonstop au loc în Piaţa Marii Adunări Naţionale?

Zinovia Jardan: „Dacă nu se vor implica în politică, sunt foarte binevenite. Şi ar trebui toată ţara să iasă. Dacă dintre liderii care stau pe piaţă, totuşi acolo trebuie cineva să conducă cu piaţa, şi îmi pare bine că sunt manifestări paşnice, s-ar găsi profesionalişti, să spună: „Acesta e bun pentru medicină, acesta pentru Procuratură” şi să dea darea de seamă la fiecare jumătate de an, să vorbească cu poporul, să iasă şi să spună ce au făcut, ce vor face, ce au greşit.”

Europa Liberă: Dar vedeţi finalitatea acestor proteste? Când ar trebui să se termine? Cu ce ar trebui să se finalizeze?

Zinovia Jardan: „Guvernanţii să-şi dea seama că lumea nu strigă degeaba în stradă. Nu e momentul acum toţi să-şi dea demisia, cred că acei care sunt trebuie să-şi dea seama că au greşit şi să se corecteze, să iasă în stradă şi să vorbească cu poporul. De ce să nu iasă să vorbească?”

Europa Liberă: Cine ar trebui să iasă?

Zinovia Jardan: „Prim-ministrul, preşedintele, procurorul, directorul SIS, toţi care sunt ceruţi de lume să iasă să vorbească. Fiindcă lumea nu stă cu furci, cu armă. Să iasă şi să lămurească: „Oameni buni, am greşit, ajutaţi-ne, fiindcă vrem să corectăm. Am înţeles ce vreţi dumneavoastră. Mergem mai departe’.”

Europa Liberă: Acum e o prăpastie între cei de sus şi cei de jos?

Zinovia Jardan: „Foarte mare prăpastie. Şi numai de aceea că vrerea cetăţenilor e ignorată la maximum.”

Europa Liberă: Se zice că ar putea să se aprofundeze criza, dacă nu va fi ales şeful statului în primăvară, atunci când expiră mandatul actualului preşedinte Timofti. Şi întrebarea care frământă lumea e cine să-l aleagă: deputaţii în Parlament sau cetăţeanul prin vot direct?

Zinovia Jardan: „Cetăţeanul prin vot direct. Numai cetăţeanul trebuie să decidă. Altfel iar se adună un grup de deputaţi care vor partaja funcţiile între partide: cine propune preşedintele, cine prim-ministrul. Şi iarăşi vedem aceeaşi construcţie a statului, unde nu se înţeleg unii cu alţii: cineva e de dreapta şi cineva de stânga, dar trebuie carul mânat. La noi e ca în poezia Racul, broasca şi ştiuca.”

Europa Liberă: Dumneavoastră sunteţi om protestatar?

Zinovia Jardan: „Da. Sunt cu ei şi pentru ei şi cred că trebuie să stea în piaţă până se vor rezolva multe întrebări. Să stea şi jumătate de an, dacă este nevoie.”

Europa Liberă: Şi Moldova în următorul an cum va arăta?

Zinovia Jardan: „Dacă guvernanţii îşi vor da seama şi vor întoarce carul în direcţia care trebuie... Dacă vorbim de alegeri anticipate, se pare că nu suntem atât de pregătiţi şi, Doamne fereşte, să nu fie mai rău.”

Europa Liberă: Din rău încă mai rău poate fi?

Zinovia Jardan: „Poate fi. Fiindcă dacă se întoarce vectorul politic spre stânga, spre Rusia, cred că degeaba am stat 24 de ani şi am aşteptat ca ziua de mâine să fie mai bună decât cea de ieri şi cea de azi.”

Europa Liberă: Şi chiar vectorul politicii externe, încotro Moldova: cu Estul, cu Vestul, e discutat în Moldova profundă, în sat? La Lozova lumea discută?

Zinovia Jardan: „Da, discută. La sat lumea e mai cumpătată: să ne ducem spre Europa, dar să nu stricăm relaţiile nici cu Rusia. Pentru că şi acolo a fost zeci de ani pusă o piatră şi nu o putem arunca. Să nu uităm că avem ruşi şi aici şi ne fac probleme foarte mari din cauza aceasta. Ar trebui să trăim în prietenie. Nu politic şi nu economic, dar sufleteşte să ne împăcăm cu ei. Aşa cum e între vecini, trebuie să trăieşti bine şi cu cel din stânga, şi cu cel din dreapta, să împaci spiritele şi la unii, şi la alţii. Ura nu duce la ceva bun. Pentru că multe fete sunt căsătorite în Rusia, mulţi de acolo au rude aici, a fost o perioadă când s-au înrudit.”

Europa Liberă: Profesoara de la Lozova, Zinovia Jardan, trăieşte mai mult cu încredere în ziua de mâine sau cu frică?

Zinovia Jardan: „Cu încredere. Altfel, dacă toţi ne-am teme, ce să facem? Nu-mi este teamă de nimic. Sper că cei care mai au suflet, care mai au carte, care mai au o voinţă şi încredere în ziua de mâine să-i ajute pe cei tineri. Şi noi, care suntem la o vârstă, să-i ajutăm să scoată carul din glod. Eu sunt cu speranţă, speranţă în ziua de mâine. Nu degeaba şi părinţii noştri au visat la ziua aceasta.”

* * *

Mihai Casian, un alt sătean de la Lozova, indignat și el că cei din vârful puterii se gândesc doar la interesele personale, e de părere că lumea nu trebuie să se lase niciodată biruită de rău, ci răul trebuie întotdeauna biruit, mai ales cu ajutorul binelui. Mihai Casian are și un sfat pentru guvernanții de la Chișinău, pe care îi numește extrem de orgolioși

Mihai Casian: „Îmi pare că guvernanţii ar trebui să recunoască vina lor, fiindcă atâta se discută, dar ei parcă sunt nişte pietre pe care nu le poţi strica. Toată ziua ascult radioul şi mă întreb cum pot rezista ei la tot ce se discută şi se face în popor şi neagă toate aceste probleme.”

Europa Liberă: Dar unde au greşit cei de la putere?

Mihai Casian: „Au greşit când au intrat la guvernare. Cum ne-a dus pe noi domnul Roşca pe malul prăpastiei, exact aşa au procedat şi ei, chiar şi mai ceva. Aşa furt nici nu-mi pot închipui. Am un frate invalid de gradul întâi, are 65 de ani, eu îngrijesc de dânsul, nu primesc nicio indemnizaţie, încă nu sunt pensionar, nu dau nimic absolut, spun: „Să-ţi dea el jumătate din pensia lui”. Dacă guvernarea o va ţine tot aşa... Dar eu cred că deja va fi greu de scos ţara din acest impas. Fiindcă dacă mergem aşa mai departe, doi se bat şi al treilea câştigă. Vor veni la putere partidele lui Usatîi şi Dodon, ne va pune Rusia iar funia la gât şi gata.”

Europa Liberă: Ce soluţii vedeţi dumneavoastră aplicabile, ca să se schimbe situaţia în bine?

Mihai Casian: „Justiţia nu lucrează absolut deloc. Au vârât mâna în sacul acela toţi, de aceea tac şi se feresc, fiindcă toţi au luat. Şi acum, când trebuie să descurce toată chestiunea aceasta, toţi sunt implicaţi,

Justiţia de ce nu se apucă? Fiindcă şi ei tot sunt implicaţi. Cu ce şi-au făcut case de milioane? Nu şi-au făcut din salariu.

toţi au luat din miliardul acela. De aceea ei nu pot, unul măcar să pornească, să arate la cei implicaţi. Justiţia de ce nu se apucă? Fiindcă şi ei tot sunt implicaţi. Cu ce şi-au făcut case de milioane? Nu şi-au făcut din salariu. Omul de la ţară a muncit, a vândut ceva, a pornit o casă şi a gătit-o în 30 de ani. Dar la dânşii au crescut castele, maşini luxoase ş.a.m.d. Eu sper doar cuiva dintre ei să i se trezească conştiinţa de om, să cedeze şi să dea ţara pe mâna altora, care să o poată conduce spre Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Cine sunt aceşti „alţii”?

Mihai Casian: „E clar că nu vom chema de peste hotare, tot de ai noştri trebuie să fie. Eu cred că se vor găsi în ţara aceasta tineri deştepţi, nu sunt chiar toţi corupţi. E clar că la noi acum peste tot e corupţie, dar trebuie să se găsească nişte oameni care să pună ţara pe roate şi să mergem înainte. Aşa de tare cum ne-au băgat în glod acum...”

Europa Liberă: Dar ca să vină alţii, tineri, trebuie să se implice în politică. Ca să se implice în politică, trebuie să meargă în partid. Să facă alt partid nu e atât de uşor. Deznodământul nu e chiar atât de simplu.

Mihai Casian: „Nu aş zice că trebuie numaidecât să fie din partid.”

Europa Liberă: Dar cum îl votaţi, dacă nu e membru de partid?

Mihai Casian: „Aceasta e toată treaba. Fiindcă nu eşti primit în partid, până nu te supui lor, trebuie să îndeplineşti tot ce vor ei. De aceea la noi merge totul rău. Nu pentru că mi-e frică, buneii mei au fost deportaţi în ’40. Bunelul a fost primar în Vorniceni şi a fost ridicat cu toată familia, numai mama nu a fost luată, fiindcă ea era căsătorită, şi eu nu văd un viitor din partea Rusiei. Ei nu au dat un bănuţ pentru o grădiniţă, pentru o şcoală, pentru o porţiune de drum, pentru nimic. Totul vine din Europa. Lumea trebuie să se mai dezvolte, să mai asculte.”

Europa Liberă: Dar aici, la Lozova, am vorbit cu lume care zice că ei sunt pentru partidele de stânga, partidele care se consideră pro-ruse.

Mihai Casian: „E corect. Deunăzi am vorbit cu o familie. Și dacă copiii lor sunt la Moscova, ei au început: „Noi trebuie să fim cu ruşii”. Eu am făcut stânga împrejur, nu am mai spus niciun cuvânt şi ei s-au priceput. Nu mai vreau să mă enervez. Cum se poate aşa ceva? Majoritatea şi-au acumulat averi, muncind în Europa. Mă iau la ceartă cu rudele, fiindcă sunt pentru ruşi, dar la unul soţia era în Portugalia şi îl întreb: „Tu ai fost în Portugalia. Te-ai întors şi ţi-ai cumpărat transport de rută ş.a. Femeia unde-i? Dar ce cauţi tu la Putin? Du-te la dânsul dar şi fă bani”. Acolo se duceau cetăţenii noştri şi făceau bani şi în tren sau până a se urca în tren erau dezbrăcaţi, le luau banii. Dar din Europa oamenii au venit cu bani întotdeauna.”

Europa Liberă: Da, dar e divizată societatea. Şi dacă e dezbinare, ştiţi cum e – dezbină şi condu.

Mihai Casian: „Foarte tare e dezbinată societatea. Acum poate se unea, dacă nu ar fost furtul acesta, nu erau nevoile pe care le-au făcut parlamentarii. Poate se unea lumea, dar... Mahalaua noastră e toată pentru comunişti. Dacă vor fi alegeri anticipate, noi am pierdut.”

Europa Liberă: Şi ce ar însemna această înfrângere?

Mihai Casian: „O stagnare, un dezastru în societate. Poate duce şi la o revoluţie, mai ales la Chişinău. Dar aceasta precis că va fi şi poate fi ceva foarte rău. Fondul Monetar Internaţional nu dă bani. Cum să se înţeleagă, dacă trebuiau să vină poate să se înţeleagă, dar guvernatorul îşi dă demisia, când negociatorii erau în avion.”

Europa Liberă: Ar mai trebui cineva să-şi prezinte demisia, să plece din funcţie?

Mihai Casian: „E puţin să-şi prezinte demisia. Ei trebuie dintr-odată arestaţi.”

Europa Liberă: Cine?

Mihai Casian: „Procurorul general, toţi care sunt responsabili, cei la CNA care spun că ştiau demult şi mai bine ca cei de la Kroll. Pentru ce

Voi trebuie să întoarceţi absolut totul statului. Averea lor trebuie confiscată şi vândută, şi să plătească poporului pensii, ajutor social ş.a.m.d.

aţi primit bani publici până acum, dacă voi aţi ştiut?! Voi trebuie să întoarceţi absolut totul statului. Averea lor trebuie confiscată şi vândută, şi să plătească poporului pensii, ajutor social ş.a.m.d. Dar aşa, dacă ei numai iscălesc şi el a plecat, şi-a dat demisia, el rămâne cu miliardele în bănci străine. Mai dă Doamne viaţă de aceasta, cine nu ar vrea? Ei trebuie dezbrăcaţi cu pielea, lăsaţi fără avere.”

Europa Liberă: Protestele din Piaţa Marii Adunări Naţionale cu ce ar putea să se finalizeze, să se încheie?

Mihai Casian: „Eu nu cred că mult vor câştiga protestatarii. Ei se vor strădui să întindă aşa ca oamenii să renunţe, fiindcă acum trebuie strânsă roada, este mult de lucru şi ei zic: „Până la iarnă ne mai jucăm cu dânşii şi vom face în aşa fel că vor renunţa la corturi”. Dar să ieşi cu furca îmi pare că nu e timpul, cred că va veni şi timpul acesta.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, se apropie primăvara, când trebuie să fie ales şeful statului. Cine trebuie să aleagă preşedintele ţării: cetăţenii prin vot direct sau parlamentarii?

Mihai Casian: „Preşedintele ţării trebuie ales numai de cetăţenii Republicii Moldova. Atunci noi vom putea cere ceva de la dânsul, dar aşa, dacă e ales de un grup de oameni, îl conduc tot ei. Noi nu avem preşedinte.”

Europa Liberă: Cine ar merita să fie preşedintele Republicii Moldova?

Mihai Casian: „Sunt oameni. Numai că în partidele care sunt la conducere nu aş găsi pe nimeni. Maia Sandu poate fi preşedinte. Poate şi Ion Sturza. Şi Dorin Chirtoacă ar putea fi. Poate mai sunt, dar cei care sunt azi la conducere trebuie să demisioneze. În Parlament nu e nimic bun.”

Europa Liberă: Şi dacă se apropie alegerile anticipate, trebuie să mergeţi la vot. Aveţi pentru cine vă da votul?

Mihai Casian: „Vom vedea. Acum se formează un partid, se vor mai forma şi altele până atunci.”

Europa Liberă: Câte partide sunt în Moldova?

Mihai Casian: „Pentru o ţărişoară atât de mică, toate acestea arată că la noi nu e unire. Cui trebuie 40 de partide? Fiindcă e destrămată lumea. De ce să nu se unească şi să fie câteva partide?”

Europa Liberă: În ce caz cetăţenii Republicii Moldova se pot uni, se pot solidariza să mişte statul acesta înainte spre prosperitate şi bunăstare?

Mihai Casian: „Acum e foarte greu să uneşti oamenii. Oricui îi spui, dă din mână.”

Europa Liberă: O luptă aprigă împotriva corupţiei poate solidariza societatea moldavă?

Mihai Casian: „Poate. Dar trebuie timp, timp mult, ca să se schimbe mentalitatea omului. E dezordine în ţara aceasta. Şi toate acestea le fac ruşii. Pentru a distruge Europa, fac bază militară unde vor. A rămas o părticică de pământ aici şi tot ne-au mai tăiat dintr-o parte şi din alta, să ne mai ia nordul, găgăuzii şi cu ce rămânem?”

Europa Liberă: În faţa primejdiei, de ce moldovenii nu sunt uniţi?

Mihai Casian: „Prea tare am fost rusificaţi. Ţările, care s-au dezvoltat de sine stătător, greu cum le-a fost, s-au ridicat şi au plecat în sus. Dar la noi, când dai să ridici ceva, cu pumnul în cap ai primit de la rus. Fermierii au acum livezi frumoase, au frigidere, au tot, cum văd că au roadă gata, Dodon spune autorităților ruse: „Nu primiţi roada şi ei vor ceda”. Nu e niciun secret, lumea vede. Pur şi simplu, îmi pare rău că îţi mai rămân câţiva ani de trăit şi nu-i poţi trăi ca oamenii.”

Europa Liberă: Rămâneţi cu speranţa sau mai degrabă cu frica, cu teama în ziua de mâine?

Mihai Casian: „Nu cu frică. Slavă Domnului, am doi copii, o fată şi un băiat, sunt la locul lor, cu ce putem ne ajutăm. Am speranţă, dar totuşi am şi frică că altora le e totuna. Mie nu mi-e totuna, nu sunt indiferent de tot ce se va întâmpla în Moldova.”

***

În opinia istoricului și avocatului Roger Gladei, începe o lungă perioadă în care fiecare cetățean ar face bine să își revizuiască comportamentul și poziția. Politicienii să se trezească la realitatea noii lumi, să înceteze să se comporte așa cum s-au comportat în ultimii ani. Liderii de opinie să își ia rolul de îndrumători în serios, dacă vor să evite anarhia și provocarea. Cetățeanul să viseze mai puțin la paradisul de pe pământ și să își prioritizeze indignările, iar tinerii să se debaraseze de indiferență.

Roger Gladei: „Ce am făcut noi, fiecare în parte, pentru ca ţara să meargă corect? Mi se pare că toţi avem restanţe la capitolul acesta. Atunci când nu mergem la vot sau când mergem la vot şi nu încercăm să desprindem grâul de neghină, sau atunci când nu ştim să taxăm corespunzător politicienii pe care i-am ales. Şi atunci ne întrebăm de cei ei ne exploatează, de ce ei ne călăresc, de ce ei, domnule, vin dimineaţa, apoi merg şi îşi fac „obedul” şi „trenirovka”, după care se întorc înapoi şi iarăşi ne călăresc? Numai că aceste întrebări ni le punem nouă, în primul rând. De ce suntem tot atât de inepţi să călcăm pe aceeaşi greblă de-a lungul timpului? Pentru că scrutinul nu este o dată la nu ştiu câţi ani, scrutinul este în fiecare zi. Şi iată că mai nou am observat că ne întoarcem la nişte reguli de supraveghere mai vechi.”

Europa Liberă: Roger Gladei de câte ori a votat?

Roger Gladei: „De tot atâtea ori de câte şi alţi oameni conştienţi.”

Europa Liberă: De câte ori şi-a irosit votul?

Roger Gladei: „Trebuie să recunosc: de majoritatea. Însă vreau aici să schimbăm puţin traiectoria şi să apreciem un fapt care se întâmplă recent – ne-am întors la modul de supraveghere care era la sfârşitul anilor ’80 începutul anilor ’90 – lumea nu mai stă să aştepte alegerile, lumea iese şi spune.”

Europa Liberă: Vă referiţi la aceste proteste din Piaţa Marii Adunări Naţionale?

Roger Gladei: „Mă refer la omul conştient care iese în stradă. Apreciez acest fapt.”

Europa Liberă: Şi câţi oameni conştienţi au ieşit să protesteze?

Roger Gladei: „Prea puţini deocamdată. Însă nu trebuie să judecăm cantitativ. Unii politicieni sau chiar şi unele partide, sau televiziuni încearcă să numere oamenii pe capete, parcă ar fi vitele la abator, câţi au fost acolo... Nu contează. Contează că au fost, o sută, o mie, chiar nu contează. Contează că au un mesaj care trebuie preluat.”

Europa Liberă: Creşte nemulţumirea, creşte revolta. Cum trebuie să-şi aplece urechea guvernarea la ceea ce se întâmplă în stradă şi la revendicările acestor protestatari?

Roger Gladei: „Orice mişcare este ori evolutivă, ori revoluţionară. Dacă nu se rezolvă anumite probleme, apar, cum se zicea înainte, premisele pentru o situaţie revoluţionară.”

Europa Liberă: Deşi vocile spun că ar trebui evoluţie şi nu revoluţie.

Roger Gladei: „Aceasta vreau să spun, că evoluţia este deopotrivă interesantă ambelor părți, atât celor care guvernează, cât şi celor care sunt guvernaţi. Pentru că noi, cei mulţi, în felul acesta vedem reforme, beneficiem de aceste reforme, iar ei, cei de sus, obţin un vot de

Nici cei de sus, nici aceştia de jos nu au nevoie de revoluţii. Ce scapă însă şi unora, şi altora este înţelepciunea că nu trebuie să lăsăm lucrurile să ajungă la revoluţie. (...) Orice revoluţie înseamnă mulţi paşi înapoi.

încredere pe care îl exercită, pe care îl valorifică, atunci când vin noile alegeri. Deci, nici cei de sus, nici aceştia de jos nu au nevoie de revoluţii. Ce scapă însă şi unora, şi altora este înţelepciunea că nu trebuie să lăsăm lucrurile să ajungă la revoluţie.

S-a împotmolit situaţia destul de mult recent şi de aceasta lucrurile se apropie de un punct de fierbere, în care evoluţia poate să mai capete o literă „r” în faţă. Şi atunci va fi mult mai complicat. Orice revoluţie înseamnă mulţi paşi înapoi. A demonstrat şi anul 1917, când printr-o lovitură a unui cuirasat am intrat în şaptezeci şi ceva de ani de griji şi probleme.”

Europa Liberă: Acum îl întreb pe avocatul Roger Gladei de ce de 24 de ani se insistă pe ideea reformării justiţiei, ca în cele din urmă justiţia să fie independentă şi nu se reuşeşte?

Roger Gladei: „O justiţie independentă aparent nu este pe placul celor care trag sforile. Cred că din cauza faptului că le lipseşte elementara înţelepciune despre care vorbeam mai înainte. Ar trebui şi ei să înţeleagă că, dacă ţi-ai pus în buzunar toate instituţiile, atunci într-anumit moment cineva îţi scoate acest sacou care ţi se pare că are multe buzunare şi se dovedeşte că regele este gol…

Nu cred că trebuie să ai mulţi gărgăuni ca să înţelegi acest lucru… Însă în fiecare zi, în fiecare dimineaţă trezindu-se, aceşti mai mari ai acestei lumi sunt destul de confortabili prin faptul că, controlează lucrurile într-un anumit domeniu, în al doilea şi în al treilea, inclusiv domeniul justiţiei.”

Europa Liberă: Dar justiţiarii îşi pot cere independenţa?

Roger Gladei: „Justiţiarii, justiţiabilii o cer în fiecare zi. Şi eu aş spune aici că lucrurile se schimbă.”

Europa Liberă: Cum o cer, dacă ea nu se vede?

Roger Gladei: „Lucrurile se schimbă, să fim obiectivi, se vede.”

Europa Liberă: Sub privirea justiţiei s-a jecmănit ţara, s-a furat miliardul.

Roger Gladei: „Miliardul şi justiţia nu au una cu alta nimic.”

Europa Liberă: Cum nu au nimic?

Roger Gladei: „S-ar putea să aibă în continuare.”

Europa Liberă: Procuratura, CNA nu sunt instituţii de drept care trebuie să dea răspuns societăţii cine a furt miliardul?

Roger Gladei: „În sens larg da. În sens îngust, dacă vorbim de instanţele de judecată, abia urmează ca dosarele penale să fie corect instrumentate. Şi aceasta vreau, ca noi, avocaţii, şi voi, ziariştii, să fiţi cu

Este nu numai dreptul, dar şi obligaţia ziariştilor să intervină prin a pune întrebări şi a obţine răspunsuri. Inclusiv, mai nou, vedeţi şi prin investigaţii alternative, care sunt foarte interesante.

ochiul pe ei în fiecare zi, să-i sunaţi de dimineaţă şi până seara să-i întrebaţi: „Ce s-a schimbat pe acest dosar? Ce noutăţi aveţi pentru noi, publicul larg?”. Normal că ei vă vor trimite la serviciul de presă, normal că o să spună: „Lăsaţi ancheta să-şi facă treaba. Există secretul anchetei” etc., etc. Însă haideţi să nu credem, dacă aceste lucruri nu sunt adevărate. Adică, există în toate statele civilizate această presiune, supraveghere din partea societăţii, inclusiv exercitată prin mass-media. Este nu numai dreptul, dar şi obligaţia ziariştilor să intervină prin a pune întrebări şi a obţine răspunsuri. Inclusiv, mai nou, vedeţi şi prin investigaţii alternative, care sunt foarte interesante.”

Europa Liberă: Se pun foarte multe întrebări şi ele rămân fără răspuns.

Roger Gladei: „Nu. Dar se pun întrebări răzleţite.”

Europa Liberă: Spuneţi-mi un dosar de rezonanţă pe care lumea l-a cunoscut şi poate servi drept model pentru alţi funcţionari că nu ar trebui să se joace cu banul public.

Roger Gladei: „Chiar recent am participant pe un dosar în care în ultimă instanţă investitorul străin şi-a găsit dreptate. Mai cunosc aşa un caz din alt domeniu.”

Europa Liberă: Eu v-am întrebat despre demnitari care au fost trimişi la puşcărie pentru că au delapidat fonduri, pentru că banul public l-au încurcat cu banul din buzunarul propriu.

Roger Gladei: „Funcţionari mai mici există, însă aceştia sunt ceea ce se numeşte petty corruption, adică nu sunt rechinii. Se prind nişte planctoni, nişte peştişori mici. Este o situaţie care nu e doar la noi în ţară. Însă ne întoarcem la presiune, din partea cui vine presiunea: din partea societăţii în general, din partea partenerilor de dezvoltare? Deci, să privim lucrurile în complex. Este ca şi în tehnica de computere, există creatori

De fiecare dată când noi, societatea, partenerii de dezvoltare, forţele sănătoase, vom încerca să facem o mişcare, inclusiv dramatică, evolutivă, puternică înainte, vor exista şmecheri care vor încerca să deturneze această mişcare sau chiar să confişte mesajul.

de programe şi distrugători de programe, există tehnicieni care fac anumite algoritme şi programe şi hackeri care le sparg.

De fiecare dată când noi, societatea, partenerii de dezvoltare, forţele sănătoase, vom încerca să facem o mişcare, inclusiv dramatică, evolutivă, puternică înainte, vor exista şmecheri care vor încerca să deturneze această mişcare sau chiar să confişte mesajul. Observ acest fenomen în ultimul timp – se parazitează pe nişte mesaje sănătoase: „Uite, domnule, am făcut aceasta; am reuşit aceasta; am realizat aceasta; am făcut electronice dosarele (vorbesc de domeniul meu); să vedeţi când este numită o şedinţă ş.a.m.d.”. Însă problema în esenţă nu este deocamdată rezolvată. Nu ne putem aştepta că se va rezolva repede. Ce vrem însă este să vedem că sensul mişcării este unul corect.”

Europa Liberă: Timpuri noi, decizii noi.

Roger Gladei: „Într-adevăr. Numai că să avem şi răbdare, dar şi inteligenţa de a desprinde grâul de neghină, să vedem dacă şi ce s-a schimbat, să extrapolăm aceste istorii de succes care există, să le multiplicăm şi, în felul acesta, cu paşi mici, vom face schimbări mari.”

Europa Liberă: În societate mai toată lumea vorbeşte despre una, două, trei persoane care, chipurile, ar fi capturat statul acesta.

Roger Gladei: „Nu este un fenomen local. Dacă luaţi istoria recentă a civilizaţiei, dar cred şi în timpurile mai vechi, când erau regii numiţi, regii care controlau totul. Acum există „regi” în statele din lumea a treia din care, din păcate, mai facem parte, care îşi însuşesc bogăţia naţiunii… Şi este un fenomen care se numeşte societate exclusivistă versus societate inclusivistă, adică aceste persoane nu doresc includerea în circuitul valoric a cetăţenilor în mod plenar, ei doresc să-şi însuşească valorile din societate, în primul rând valorile materiale pentru ei.

Este un fenomen care rezultă, probabil, din caracterul vicios al naturii umane, aceste persoane au anumite carenţe. Mie personal mi-e milă de aşa persoane, pentru că ei nu se pot dezvolta normal. Ce vor lăsa ei după dânşii? Ce vor povesti copiii lor că au creat părinţii lor, dacă toată viaţa lor este o mare bătaie, o mare tragere de chică la o televiziune sau în nişte cabinete?... Mi se pare că acestor persoane le scapă că totuşi omul va fi judecat după faptele lui şi nu după bogăţiile lui…”

Europa Liberă: Încerc să aflu mai multe păreri referitor la apariţia unui lider naţional, identificarea unei persoane care şi-ar asuma anumite responsabilităţi, ca să scoată ţara aceasta din criză, din mocirlă, din prăpastie. E cazul să fie căutat un asemenea personaj?

Roger Gladei: „Eu nu cred în teoria eroilor, însă eu cred că masele pot genera lideri. Şi probabil că este timpul deja după mişcări de acţiuni de masă să înceapă a apărea cei care ar putea fi creditaţi cu încrederea oamenilor şi să vină acolo, nu să trimită sms-uri, mesaje pe Facebook.”

Europa Liberă: Se pare că aţi făcut aluzie la mesajele pe care le-a transmis fosta ministră a Educaţiei, Maia Sandu, protestatarilor.

Roger Gladei: „Mi-au venit mai multe persoane în cap acum.”

Europa Liberă: În afară de Maia Sandu, la cine v-aţi mai gândit?

Roger Gladei: „Mai sunt foşti politicieni care o fac pe povăţuitorii.”

Europa Liberă: Nume.

Roger Gladei: „Vorbesc de un fost prim-ministru, care le ştie pe toate, dar stă pe malul altui râu.”

Europa Liberă: Vă referiţi la domnul Sturza?

Roger Gladei: „Da. Vorbesc despre profilul colectiv al unor astfel de persoane. Pentru că unul sau altul, Ion sau Petru, are dilema: vine el aici, îşi scoate sacoul şi îşi pune tricoul, îşi scrie ceva pe piept, şi iese în fruntea oamenilor; sau stă undeva confortabil şi aşteaptă momentul potrivit, cuantificându-l, calculându-l, stând alături cu un politolog şi pe de altă parte cu un sociolog... Nu aşa se face istoria omenirii.

M-aţi întrebat ca avocat, acum, dacă îmi permiteţi, vorbesc ca istoric, prima mea facultate a fost istoria. Istoria arată că mişcarea trebuie să fie sinceră. Omul nu crede în ipocrizie, vorbesc despre omul în sensul larg, atunci când cineva pune vorba înaintea faptei. Da, după vorbe se ascund multe fapte şi nu neapărat corecte şi sănătoase. Şi atunci un lider adevărat trebuie să iasă în faţa oamenilor, să arate ce face, cum face şi cum are de gând el să conducă această societate, acest stat şi această ceată de oameni.”

Europa Liberă: Ce înseamnă să te gândeşti la naţiune?

Roger Gladei: „Înseamnă să înţelegi, în primul rând, că nu va prospera cineva din contul altcuiva… În negocieri este, de exemplu, o tactică care spune: „Nu împărţi tarta, măreşte-o”. Şi atunci mai multă lume va putea muşca din ea, va putea gusta din ea. Acelaşi soi de abordare, care vine din business, este deopotrivă valabilă şi în societate – nu trebuie să se împartă ceea ce este, pentru că, dacă vorbim de bogăţia naţiunii noastre, este şi aşa foarte mică. Dacă cineva încearcă să şi-o însuşească, nici el nu va avea foarte mult.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG