Linkuri accesibilitate

Centrul Național Anticorupție anchetează prețul curentului cumpărat de la centrala Cuciurgan


Centrala electrică de la Cuciurgan.

Centrala electrică de la Cuciurgan.

CNA a răspuns astfel unei sesizări formulate de premierul Streleţ.

Premierul Valeriu Streleț, care s-a confruntat cu majorarea tarifelor la energie chiar din prima zi de mandat, a declarat că prețul curentului cumpărat de la centrala Cuciurgan de rețelele electrice moldovene i se pare exagerat.

Declarația făcută televiziunii publice din România TVR nu este prima asemenea declarație a primului ministru în ultimele două luni, dar acum Centrul Național Anticorupție a pornit și o anchetă.

Demararea anchetei a fost confirmată pentru Radio Europa Liberă de ofiţerul de presă al CNA, Angela Starinschi, care a precizat că CNA a răspuns astfel unei sesizări formulate de premierul Streleţ la începutul acestei săptămâni.

Despre apariţia unui intermediar suspect în lanţul de import în Republica Moldova a energiei electrice produse de centrala de la Cuciurgan s-a aflat încă acum trei luni, pe fondalul scandalului legat de cererea de majorare a tarifelor a furnizorilor de curent.

Majorarea cerută de Gaz Union Fenosa şi celelalte reţele era mare: de peste 100% şi era motivată de aprecierea bruscă a dolarului, valuta în care furnizorii îşi plătesc achiziţiile de curent.

ANRE a acceptat atunci o majorare, chiar dacă nu în măsura cerută de companii, dar ulterior, la cererea premierului, a suspendat-o şi pe aceea, unii cred că de teama revoltei populare în creştere, până la realizarea unui audit financiar al întreprinderii.

Întrebările legate de intermediar, compania Energocapital creată de două off-shore-uri în octombrie 2014 în Transnistria şi înregistrată la distanţă de trei zile la Chişinău, au rămas însă fără un răspuns din partea autorităţilor. Până la două declaraţii incendiare, una aparţinând expertului în energetică de la IPRE, Sergiu Tofilat, iar alta – fostului premier Ion Sturza.

Sergiu Tofilat a declarat săptămâna trecută într-o emisiune televizată că la intermediar ar rămâne 5 din 6,8 cenţi pentru fiecare KW de curent importat. Anual suma încasată de această companie s-ar ridica la peste 12 milioane de dolari, a estimat expertul, cu precizarea că o parte din sumă e posibil să fie încasată de Gazprom, pentru gazele livrate companiei transnistrene.

Solicitat de noi, Sergiu Tofilat a explicat că şi-a formulat concluziile în baza datelor contabile şi statistice pe care le-a avut la îndemână, incomplete însă, aşa cum recunoaşte expertul:

„Eu m-am uitat pe actele oficiale despre cantitatea de energie produsă de Energocapital (această informaţie este pe site-ul lor) şi despre cifra de afaceri a acestei companii (care e reflectată pe site-ul acţionarului ei, RAO EES). Şi am obţinut un preţ de producere de 1,7 cenţi per kw, care nu reflectă costul gazului. Energia electrică este importantă în Moldova de compania de stat Energocom, care e în subordinea Ministerului Economiei. Ea livrează furnizorilor energia cu 6,8 cenţi per kw. Deci, există o marjă de 5 cenţi, care ar include preţul gazului şi veniturile Energocapital. Dacă ne uităm pe tot parcursul independenţei Republicii Moldova, astfel de scheme au existat în permanenţă. De aceea am putea admite că, în lipsa alternativei, autorităţile de la Chişinăuj sunt nevoite să accepte nişte condiţii impuse de cineva. Totuşi, din tranzacţie se pare că au de beneficiat mai multe părţi: şi acţionarul rus, pentru că Energocapital livrează gaz centralei de la Cuciurgan şi primeşte energia electrică ca produs finit, deci acest lucru ar fi fost posibil doar cu acceptul acţionarului; Energocapital e înfiinţat în Transnsitria şi înregistrat în Republica Moldova, deci e implicată şi partea transnistreană; Eliberarea licenţei se face de către ANRE, iar contractul de procurare este semnat de Energocom, deci avem şi implicarea părţii moldoveneşti. Necunoscutele afacerii sunt la ce preţ este livrat gazul centralei Cuciurgan şi dacă Energocapital, primind banii, achită acest gaz consumat pentru producerea energiei. Ce ştim e că datoria Moldovagaz către Gazprom este în creştere. Respectiv, această datorie va trebui cumva recuperată, iar în momentul în care va fi inclusă în tarif pentru cosumatorii din Republica Moldova, riscăm să finanţăm practic regimul separatist de la Tiraspol.”

Ion Sturza, la rândul său, a calculat pe o reţea de socializare că, fără costul gazului care ar fi de 3 cenţi per kw., profitul scos din tranzacţia cu energia electrică ar fi de 2,4 cenţi pentru fiecare Kw. Sturza a sugerat şi beneficiarii, care ar fi „persoane din administraţia de la Tiraspol şi Chişinău”. „Sectorul energetic este sub partonajul politici al PDM”, a continuat fostul premier, prevestind totodată un nou „furt astronomic”, ce ar urma să se producă prin emiterea unor obligaţiuni garantate de stat care să acopere creşterile viitoare de tarif, iar câştigul să fie trecut ulterior la datoria de stat.

Deocamdată, aceste declaraţii şi estimări nu au produs nici o furtună, decât în mijlocul demonstraţiilor antiguvernamentale din centrul Chişinăului, care au obţinut un motiv în plus de înverşunare. Ori de câte ori a fost solicitat să comenteze subiectul, ministrul economiei numit de democraţi, Stephane Bride, a evitat răspunsurile. Adjunctul său, Valeriu Triboi a convocat totuşi pentru vineri presa la un briefing, în care, aşa cum am aflat, ar urma să formuleze nişte explicaţii, dar fără a răspunde şi la întrebări.

XS
SM
MD
LG