Linkuri accesibilitate

România: a venit deja vremea relaxării conflictului de interese?


Președintele Camerei Deputaților de la București Valeriu Zgonea (al doilea din stînga) stă de vorbă cu mai mulți judecători de la Curtea Constituțională, București, august 2012.

Președintele Camerei Deputaților de la București Valeriu Zgonea (al doilea din stînga) stă de vorbă cu mai mulți judecători de la Curtea Constituțională, București, august 2012.

Lupta anticorupție are doar de pierdut din această situație.

Adesea, dacă nu chiar tot timpul, conflictul de interese este la intersecție între mediul privat și cel public, iar cele două sfere nu pot fi departajate. Să luăm, spre exemplu, cel mai actual caz în acest sens: cel al premierului Victor Ponta, acuzat de procurorii anticorupție că ar fi primit în perioada 2007-2008 contracte de asistență juridică de la prietenul său Dan Șova, iar apoi când a ajuns premier în 2012 Ponta i-a întors serviciul, oferindu-i funcția de ministru.

Curtea Constituțională a dezincriminat printr-o decizie luată în unanimitate de cei nouă judecători conflictul de interese în mediul privat.

În cazul Ponta-Șova, răsplata pe care i-o oferă premierul, prietenului său era până acum considerată o situație de conflict de interese, dar de-acum încolo, totul va deveni legal.

Pe de altă parte ar fi legitim să ne întrebăm dacă Șova i-a dat acele contracte profitabile lui Ponta cu gândul că va primi ceva în schimb. În 2008 Victor Ponta avea deja o carieră politică importantă în spate, în vreme ce Dan Șova abia debuta. Probabil că actualul premier și-a tractat prietenul, ceea ce nu înseamnă în mod automat că profitul lor reciproc a fost premeditat sau că ar putea fi dovedită relația de dublu beneficiu între cei doi. Această relație este, însă, extrasă din realitate.

Totuși Curtea Constituțională argumentează că sintagma „raporturi comerciale” din Codul Penal (art 301, alin (1) este neconstituțională, fiindcă este o încălcare nejustificată a libertății economice și a dreptului la muncă.

Actuala reglementare precizează că fapta unui funcționar public prin acțiunile căruia s-au obținut foloase patriomoniale pentru acesta, pentru rudele lui sau pentru altcineva cu care „s-a aflat în raporturi comerciale sau de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căruia a beneficiat de foloase” se pedepsește cu închisoarea de la 1 la 5 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.

Mulți primari, consilieri locali, parlamentari se află în această situație, care descrie în mod fidel și cazul premierului român.

Judecătorii constituționali consideră însă că articolul din Codul Penal care definește raporturile comerciale încalcă atât Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, cât și Constituția.

Curtea Constituțională vine în acest fel în întâmpinarea parlamentarilor care au încercat chiar la începutul verii să dezincrimineze total conflictul de interese.

Scoaterea conflictului de interese petrecut în mediul privat, de pildă între cabinetul de avocatură Ponta și casa de avocatură Șova & Asociații, afectează însă în cele din urmă mediul public.

Este vorba despre un funcționar, premierul în cazul acesta, care favorizează o persoană cu care a avut raporturi comerciale în trecut, Dan Șova, pe care l-a numit ministru.

Este posibil ca nu în toate cazurile de conflicte de interese în mediul privat să urmeze o recompensă publică, dar în România există deja un model în acest sens.

Un primar bunăoară, care avea mai multe firme înainte de a fi ales, poate să acorde contracte publice fostelor sale societăți sau unor oameni de afaceri cu care a fost în relații comerciale, iar acest lucru nu va mai fi considerat conflict de interese.

Relaxarea acestei legislații vine poate prea repede pentru România, adică înainte să fi fost demontate șabloanele prin care politicienii și reprezentanții administrației publice se autorecompensează printr-un lanț încâlcit de întâmplări fericite.

Lupta anticorupție are doar de pierdut din această situație.

XS
SM
MD
LG