Linkuri accesibilitate

Pirkka Tapiola: „Nu suntem gata să aplaudăm atunci când nu e nimic de aplaudat” (Ziarul de Gardă)


Rezultatele vizitei în SUA a premierului Valeriu Streleț (Petru Bogatu/Ziarul Național).

Portalul AGORA citează o analiză a agenției americane „Stratfor” despre protestele din RM în care se menționează că acestea „ar putea destabiliza dramatic țara.” Analiştii americani constată că dezacordul social și paralizia politică au fost ceva firesc în ultimii cinci ani în Republica Moldova, iar colapsul Guvernului moldovean, ca urmare a demonstrațiilor nu ar fi un fenomen nou. De data aceasta însă, continuă ei, protestele durează mai mult și par a fi cu mult mai intransigente, ceea ce ar putea cauza tulburări grave.

Rusia ar putea beneficia de aceste tulburări în masă prin subminarea șanselor RM de integrare în UE, mai scriu analiştii americani. Una din îngrijorări, potrivit analizei, ar fi violența protestatarilor. „Deși în RM au avut loc nenumărate proteste pașnice în ultimii cinci ani, la acțiunea din 4 octombrie a.c. demonstranții s-au ciocnit cu poliția în timp ce încercau să ia cu asalt clădirea Parlamentului, și, deși în mare parte au fost încăierări minore, ulterior ar putea avea loc ciocniri mai grave”, avertizează „Stratfor”.

O analiză politică publicată pe portalul AVA.MD sub semnătura lui Vitali Andrievski formulează, după ultimul miting organizat duminică de Platforma DA, următoarea concluzie: principalul scop al organizatorilor nu este modernizarea cardinală a sistemului politic din RM, ci o vendetta personală anunțată lui Vlad Plahotniuc. Platforma DA, scrie autorul, l-a catalogat pe Vlad Plahotniuc drept răul cel mare al RM și a început să-l vâneze. Cât privește noțiunea de „stat capturat”, analistul politic susține că RM este o țară capturată încă de pe timpul guvernării agrariene din anii ’90. Acest proces, în opinia lui Vitali Andrievski, a continuat sub guvernarea Lucinschi, iar apoi pe timpul comuniștilor. „[…] Pe străzile Chișinăului poți auzi astăzi cum poporul scandează „Victorie” […] Da, Victorie va fi, dar numai într-un singur caz: dacă vom înțelege că „Victoria” înseamnă nu numai strigăte în stradă, ci și muncă asiduă pe care trebuie s-o depună fiecare dintre noi”, conchide autorul analizei.

Sabina Fati semnează un articol de opinie în „România Liberă” în care se referă la „Statul captiv și cele trei riscuri pentru Moldova”. Autoarea susține că puterea oligarhilor, justiția lăsată la îndemâna partidelor, falia proruși-proeuropeni și chiar temerea unora că RM va fi încorporată în România fac ca teritoriul dintre Prut și Nistru să devină foarte vulnerabil. Sabina Fati consideră că, acum, asupra RM planează trei riscuri majore: „[…] 1) R. Moldova se află în pragul falimentului, în absența unui acord cu FMI; 2) alegerile anticipate ar putea duce la o guvernare promoscovită, după cum arată sondajele; 3) nu este exclus pericolul unor provocări venite dinspre Rusia pe fondul protestelor prelungite și al lipsei de reacție din partea puterii de la Chișinău…”

Petru Bogatu încearcă să listeze într-un editorial publicat în „Ziarul Național” rezultatele vizitei în SUA a premierului Valeriu Streleț rămase neobservate la Chişinău. Potrivit lui Bogatu, premierul a obţinut sprijinul SUA şi al aliaţilor europeni pentru protejarea RM de riscurile unei eventuale destabilizări politice. Din acest punct de vedere, aliaţii occidentali vor încuraja în continuare eforturile României de asistare a Chişinăului pe diverse planuri pentru a nu permite Rusiei să pescuiască dividende politice în apele tulburi de la Chişinău”, menționează Petru Bogatu. În opinia jurnalistului, lui Valeriu Streleț i-ar fi revenit sarcina să conducă Executivul într-o perioadă extrem de dificilă şi foarte periculoasă pentru destinul naţional.

Editorialul din acelaşi ziar al lui Victor Ciobanu „descifrează” mesajul Fondului Monetar Internațional, o misiune al căruia s-a aflat, recent, în RM. FMI va reveni în RM până la finele anului „dacă îl vom ruga” și va semna cu RM un Memorandum „dacă ne vom face temele”, opinează Ciobanu. El susține că autoritățile de la Chișinău trebuie să ia o serie de măsuri ce țin de sectorul energetic și cel bancar. Cu referință la sectorul energetic, autorul editorialului notează că „tarifele nu pot fi micșorate/suspendate arbitrar”, deoarece „poziția general cunoscută a organismelor internaționale este că tarifele sunt bazate pe costuri.” Cât privește sectorul bancar, aici trebuie finalizată lichidarea celor trei bănci falimentate și, după cum a sugerat FMI, autoritățile trebuie să radiografieze tot sistemul financiar. În acest sens, Victor Ciobanu scrie că „[…] Mai avem încă trei bănci deloc mici sub supravegherea specială a BNM. Nu cunoaștem în continuare cine sunt proprietarii adevărați ai băncilor. Mai avem de ales și o conducere nouă a BNM care trebuie să fie independentă de imixtiunile politicului.”

„Ziarul de Gardă” publică în ediția print un amplu interviu cu șeful Delegației UE în RM, Pirkka Tapiola, care afirmă, printre altele că este nevoie ca Guvernul de la Chișinău să continue dialogul cu donatorii externi pentru că aceasta este „o cale de a obține suport bugetar, cel puțin pentru sectoarele în care sunt vizibile reformele.” „[…] Acum, tot ce rămâne de făcut e ca RM să dea totuși semne de reforme echilibrate în justiție și reforme structurale, și să ia decizii care să ducă țara înainte”, a spus ambasadorul. Cu referință la „dialogul ignorat” cu FMI de către Chișinău, Pirkka Tapiola a declarat că este „foarte şi foarte îngrijorat.” „[…] Și chiar dacă înțeleg că au fost multe frustrări legate de BNM, demisia guvernatorului BNM – tocmai când a venit misiunea – a lansat un mesaj care dă de gândit. E clar ca Drăguțanu rămâne în funcție pentru următoarele 3 luni, dar așteptările se pare că erau altele. Personal sunt foarte îngrijorat și foarte dezamăgit că dialogul cu FMI a fost amânat din cauza demisiei guvernatorului. Oricând există posibilitatea unor demisii, dar trebuie privit tabloul în ansamblu, să se analizeze: cum va afecta o demisie sau alta situația generală, iar în acest caz, în particular, această demisie a afectat dialogul cu FMI”, a declarat Pirkka Tapiola. Șeful Delegației UE la Chișinău a mai spus că donatorii „au devenit mai critici”. „[…] Apreciem această țară, vrem ca Moldova să înregistreze succese, dar nu suntem gata să aplaudăm atunci când nu e nimic de aplaudat”, a mai spus ambasadorul.

Portalul românesc HotNews.ro scrie despre semnarea, la Chișinău, a acordului „prin care România va acorda RM un credit de 150 de mil. de euro. Acesta, potrivit portalului, va fi disponibil după ce va fi ratificat de cele două țări, la costul plătit de România pentru împrumuturi de pe piețele internaționale. Ministrul român de Finanțe, Eugen Teodorovici, citat de HotNews.ro, a precizat că „acordul va intra în vigoare […] după ce Guvernul RM îl va informa pe cel român în privința stadiului consultărilor și negocierilor pe care le are cu FMI.” Guvernul României a luat decizia de acorda RM un împrumut de 150 mil. de euro la 22 septembrie, când la Constanța (România) a avut loc o ședință comună între Guvernele de la București și Chișinău.

Victor Josu presupune într-un articol de opinie publicat în ziarul de expresie rusă PANORAMA ce teme ar fi abordat Igor Dodon (PSRM) și Renato Usatâi („Partidul Nostru”) în cadrul recentelor întrevederi separate cu ambasadorul american la Chișinău, James Pettit. Victor Josu crede că cei doi lideri i-ar fi spus diplomatului american că situația de criză din RM poate fi depășită numai prin organizarea unor alegeri libere. „[…] Întrucât în starea actuală nici CEC, nici instanțele și nici Curtea Constituțională nu pot garanta desfășurarea unor alegeri libere, scrutinul trebuie să fie organizat sub control internațional larg”, afirmă Victor Josu. Autorul articolului sugerează că cei doi lideri i-ar fi transmis ambasadorului american că situația în RM nu se va „normaliza” până când nu vor fi organizate alegeri, iar orice tărăgănare ar putea tensiona și mai mult situația, deoarece RM se află într-o „regiune explozivă”.

XS
SM
MD
LG