Linkuri accesibilitate

Dezbatere cu participare internațională în jurul reformei Procuraturii de la Chișinău


Corneliu Gurin: „Legea trebuie votată în acest an, pentru ca de la 1 ianuarie să înceapă implementarea ei.”

Reforma justitiţiei este una din conditiile esenţiale pentru democratizarea Moldovei si o cerinta pe care Chisinaul o aude la toate nivelele si de la Bruxelles, si de la Washington si de la toți ambasadorii tarilor Uniunii Europene la Chisinau. Ea este ceruta imperativ de protestatarii pro-europeni din Piata Marii Adunari Nationale si de societatea civila. In ciuda declaratiilor, însa, progresele in acest moment sunt foarte modeste. Procurorul general Corneliu Gurin şi-a exprimat speranţa că legea de reformare a Procuraturii va fi votată până la sfârşitul acestui an. El s-a arătat convins că instituţia va reuşi să devină mai independentă de politic. Declaraţiile au fost făcute în cadrul unei conferinţe internaţionale despre bunele practici în reformarea Procuraturilor din ţările Europei centrale şi de est, ce se desfășoară în aceste zile la Chişinău. Unii deputaţi nu împărtăşesc însă din optimismul procurorului general.

Despre reformarea Procuraturii se discută periodic în spațiul public din Republica Moldova, mai ales grație unor evenimente organizate de instituții internaționale precum Consiliul Europei. De fiecare dată autoritățile promit să-şi onoreze acest angajament faţă de partenerii străini luat cu ani în urmă. O conferință de acest fel a avut loc în luna aprilie, când reprezentanții Delegației Uniunii Europene la Chișinău au spus că nu mai finanțează sectorul justiției dacă legea nu va fi votată până în luna septembrie.

Proiectul de lege promis de autorități, avizat şi de experții Comisiei de la Veneţia, a fost votat în vară doar în prima lectură, lectura finală fiind amânată.

Astăzi la Chişinău a început o nouă conferință internațională despre bunele practici în reformarea procuraturilor din ţările Europei centrale şi de est, prilej cu care l-am întrebat pe procurorul general Corneliu Gurin în ce măsură bunele practice vor fi asimilate de Republica Moldova după reformarea Procuraturii. Gurin a spus că comisia de experți naționali şi-a făcut partea lor de munca, iar legea e pe masa parlamentarilor.

Corneliu Gurin

Corneliu Gurin

„Eu cred că ea obligatoriu trebuie votată în acest an, pentru ca de la 1 ianuarie să înceapă implementarea ei. Lucrurile care deja sunt elaborate trebuie cât mai repede puse în aplicare. În caz contrar, riscăm să ajungem iarăși în situația când va trebui din nou să revizuim anumite poziții, anumite prevederi, să trecem iar prin proceduri de avizare şi acest lucru nu este tocmai corect, pentru că ne așteaptă şi un pachet de legi care trebuie să pună în aplicare acesta lege şi iarăși va dura, nu mai zic deja de resursele financiare care vor trebui alocate pentru a pune în aplicare legea. Ele tot sunt destul de mari”.

Potrivit lui Corneliu Gurin, actuala versiune de reformare a Procuraturii poate produce mai multe schimbări așteptate de cetățeni, „deoarece vine de jos în sus, nu de sus în jos, cum a fost până acum”. El a mai spus că este o impresie greșită că în acești ani au venit mulți bani în justiție.

Corneliu Gurin a declarat că urmare a punerii în practică a actualului proiect de lege procurorii ar trebui să devină mai independenți. De asemenea, vor avea mai multe dotări şi stimulente financiare, inclusiv salarii dublate, dar în același timp şi un mecanism nou de responsabilizare cu mai multe sancțiuni disciplinare.

Tudor Deliu

Tudor Deliu

Vicepreședintele comisiei juridice a Parlamentului, Tudor Deliu, a spus că legea are multe amendamente şi că acum se află la etapa discuțiilor cu autorii acestora. Urmează ca acestea să fie dezbătute şi votate în comisia de profil, după care proiectul va fi propus Biroului permanent pentru a ajunge pe ordinea de zi a plenului. Deliu nu a fost atât de optimist ca procurorul general referitor la un eventual vot în lectură finală până la finele anului.

Cele mai multe controverse până acum au trezit numirea procurorului general. Constituția prevede numirea acestuia de către Parlament, la propunerea președintelui legislativului, iar legea nouă – de către președintele statului, la propunerea Consiliului procurorilor. Prin urmare, trebuie modificată şi Constituția. Actuala formulă de desemnare a procurorului general a fost criticată de experți ca ar lăsa loc de influențe politice.

Managerul de proiect al Consiliului Europei „Susţinerea reformei justiţiei penale în Republica Moldova”, Margarita Galstyan, nu a vrut să comenteze de ce Moldova întârzie cu rezultatele palpabile în acest domeniu.

„Cred că există voință. Noi asta vedem la evenimentele noastre sau la altele că procurorii îşi doresc reforma, sunt pregătiți şi sunt deschiși pentru asta. Sperăm că legea va fi votată într-un viitor apropiat, în formula avizată de experții Consiliului Europei”.

Vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii din România, procurorul Bogdan Gabor, a spus că nu a fost uşor ca parchetul să scape de influențele politicului. Un rol important, în opinia sa, a avut acordarea unor puteri mai mari Consiliului Superior al Magistraturii, care în prezent gestionează, practic, carierile judecătorilor şi procurorilor, pornind cu recrutarea şi avansarea lor în sistem, toate pe bază de concurs. Același lucru par să-şi dorească şi procurorii din stânga Prutului. Dar dacă ar urma exemplul colegilor români, cei din Republica Moldova tot la voința politicienilor ar ajunge. Şi asta pentru că, în ultimă instanță, deficienții politici le oferă această independentă.

XS
SM
MD
LG