Linkuri accesibilitate

Adevăratele intenții ale Rusiei în campania din Siria (22)

Ziarul Adevărul publică in extenso și în rezumat o analiză despre Republica Moldova realizată de Dan Dungaciu, director al Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române, și de Petrişor Peiu, coordonator al departamentului economic al Fundaţiei Mării Negre. Studiul formulează propuneri pentru uzul autorităților de la București. Sunt abordări utile ambelor țări, bazate pe ideea că, în politica externă a României, Moldova trebuie să rămână subiectul principal. Analiștii consideră protestul declanșat de Platforma civică Demnitate și Adevăr drept o expresie a enormei crize de încredere în clasa politică. Ea tinde să se extindă şi asupra încrederii în proiectul european. Dacă Alianța pentru Integrare Europeană 3 nu va face nimic în dosarul fraudării celor trei bănci, dacă nu va accepta să-și sacrifice unii lideri compromiși, „orice şansă de a continua proiectul european prin intermediul acestei coaliţii este ratată”. Or aici intervine rolul României, arată Dan Dungaciu și Petrișor Peiu: ea trebuie „să pună pe masa elitelor politice de pe ambele maluri ale Prutului un proiect realist de ancorare ireversibilă a R. Moldova de Vest şi de reducere a decalajelor între cele două maluri ale Prutului”. Aceasta presupune să se obțină la Chișinău un consens politic de tip „Pactul de la Snagov”, care a permis aderarea României la NATO. Pe baza „pactului”, va trebui însă etalat și un proiect economic al României pentru R. Moldova, „printr-un parteneriat între stat, companii şi investitori privaţi, pornind de la un Fond Moldova de tipul Fondului Proprietatea, care să funcţioneze ca un Plan Marshall”. Cei doi analiști prezentați de Adevărul atrag atenția că, pe de o parte, România are urgentă nevoie de „expansiune” economică (în timp ce Republica Moldova are nevoie de investiții străine), iar pe de altă parte trebuie ținut cont de situarea României: cel puţin 10 ani, țara va rămâne stat de frontieră euroatlantică și va fi obligată să gestioneze trei frontiere într-una singură: frontiera naţională, frontiera europeană şi frontiera NATO. De aceea, spun analiștii, Bucureștiul „trebuie să se asigure ca dincolo de frontiera sa estică să nu se creeze nicio o situaţie şi mai periculoasă şi impredictibilă decât cea prezentă”.

Un alt text din Adevărul, de această data din secțiunea de bloguri, afirmă că toate aceste crize pe care le traversează Republica Moldova de la semnarea acordului de asociere la Uniunea Europeană demonstrează un singur lucru: „Cineva foarte puternic nu vrea să fie făcute reforme la Chişinău” (l-am citat pe George Damian).

Adevăratele intenții ale Rusiei în campania din Siria fac obiectul altor două analize de presă. Armand Goșu scrie în revista 22 că Moscova ar urmări schimbarea aranjamentului de securitate rezultat după încheierea Războiului Rece. Pe termen scurt, intervenția Rusiei ar acoperi însă mai multe tipuri de oportunități. I-ar permite lui Vladimir Putin consolidarea propriului prestigiu în Rusia. Iar în exterior i-ar facilita ieșirea din izolare diplomatică, mutarea atenției de pe dosarul ucrainean și reducerea – poate chiar anularea – sancțiunilor economice.

Iulian Chifu (Evenimentul zilei) pune accentul pe aspectele mai degrabă militare. Putin ar urmări să blocheze accesul „capabilităților militare occidentale” în spațiul aerian și naval al Estului Mediteranei, să preseze Turcia, să forțeze și să „îngenuncheze” Israelul. Și-ar putea astfel permite să controleze tranzitul de hidrocarburi spre Europa și să-și păstreze cvasimonopolul aprovizionării cu gaz.

XS
SM
MD
LG