Bob Walter este șeful delegației Marii Britanii la APCE și a fost de-a lungul timpului inițiatorul mai multor rezoluții care sancționau Rusia, mai ales după anexarea Crimeei. În mod surprinzător însă, după ce a cerut nu o dată APCE să excludă delegația rusă din forul de la Strasbourg, Walter pledează acum, pentru dialog cu Rusia și reluarea colaborării, mai ales în Siria. Ce a determinat o astfel de schimbare de abordare, l-a întrebat pe cunoscutul politician britanic Iolanda Bădiliță, corespondenta Europei Libere la Strasbourg.
Europa Liberă: Domnule Walter, sunteți foarte cunoscut la APCE drept cel care a cerut în repetate rânduri excluderea Rusiei din APCE și chiar din Consiliul Europei. Însă în aceste zile ați pledat aici, la Strasbourg, pentru continuarea dialogului cu Rusia. Ce s-a schimbat între timp? Deputații ruși continuă să boicoteze APCE, în Ucraina de est conflictul continuă, iar Crimeea nu a fost încă retrocedată.
Robert Walter: „Aș dori să fac o corectură: nu am cerut niciodată ca Rusia să fie exclusă din Consiliul Europei, ci doar am fost convins că trebuie să sancționăm delegația rusă, pentru că deputații ruși nu ar fi trebuit să fie atât de entuziasmați de politicile Moscovei în estul Ucrainei și mai ales de anexarea Crimeei. Cât privește dialogul, ocazii pentru dialog au fost mereu în acest an și jumătate (n.a. de la ultimele sancțiuni aplicate de APCE Rusiei). Delegația rusă a putut participa la întâlniri, să ia parte la decizii ale APCE și să își exprime punctul de vedere. Nu au făcut asta, au refuzat să mai vină la sesiuni ceea ce găsesc că este regretabil. Consideră că se află într-o poziție în care nu este necesar să vină și să ne explice care este opinia lor. Din această situație toată lumea pierde, atât rușii cât și Consiliul Europei.”
Europa Liberă: Nici unul dintre parlamentarii ruși nu participa, așadar, la lucrările APCE. Cum influențează aceasta munca dumneavoastră? Este în regula sa nu aveți opiniile pe marginea documentelor la care lucrați, fie că referă la procesul de pace din Siria sau Ucraina, fie la partajarea responsabilității crizei refugiaților și cu celelalte țări din afara UE?
Robert Walter: „În cadrul dezbaterii pe care am avut aici, la APCE, despre criza refugiaților, am precizat că statele UE, Statele Unite ar trebui să vorbească și cu Rusia, având în vedere că Moscova are un interes evident în Siria, care baze militare acolo, furnizează arme regimului Assad (si, apropo, cred că ar trebui să discutăm și cu regimul Assad, care este și abordarea rusească). Ce minunat ar fi dacă am avea aici și deputații ruși, pentru a putea discuta aceste chestiuni cu ei, pentru a lupta împreună împotriva dușmanului real care este ISIL.”
Europa Liberă: În cadrul Adunării Generale a ONU de la New York, președintele Petro Poroșenko a acuzat Rusia că profită de dreptul său de veto din cadrul Consiliului de Securitate ONU. El a criticat ONU, spunând că prin menținerea acestui drept de veto „ONU îi oferă Rusiei dreptul să ucidă”. V-aș întreba, nu fac același lucru și APCE și COE?
Robert Walter: „Este foarte clar că Rusia violează obligațiile sale de semnatar al Cartei ONU, violează obligațiile sale de membru al COE prin ocuparea Crimeei, prin intervenția militară în estul Ucrainei. Să adoptăm mai multe sancțiuni? Nu știu ce altceva mai putem face, față de ce am făcut deja. Ce trebuie să facem este să readucem Rusia la masa negocierilor, să o facem să simtă că este implicată în procesul pentru găsirea unei soluții pentru estul Ucrainei și pentru Crimeea, dar, mai mult decât atât, cred că Occidentul ar trebui să lucreze cu Rusia în domenii de interes internațional, iar Siria este unul dintre acestea.”
Europa Liberă: Este pentru prima dată în ultimii zece ani când președintele Putin reprezintă Rusia la ONU. Care este semnificația, care este importanța prezenței sale acolo?
Robert Walter: „Sper să aibă o semnificație, în sensul că președintele Putin simte nevoia să se reangreneze la nivel global. Înțeleg că va avea intrevederi cu președintele Barak Obama. Asistăm, după părerea mea, la un progres care trebuie să conducă la identificarea unor soluții mai bune pe marginea unor dispute pe care noi, Occidentul, le avem cu colegii și prietenii noștri ruși.”
Europa Liberă: Ce credeți că urmărește Rusia în Siria? Care este planul Moscovei?
Robert Walter: „Cred că cel mai probabil, din rațiuni strategice, Moscova dorește să mențină o prezență în Mediterana. Al doilea scop este, dacă reușește să mențină această prezență, atunci are nevoie fie de regimul Assad, fie alt guvern care ar fi dornic să permită ca starea de fapt de acolo să rămână așa cum este acum. Cred că atâta vreme cât rușii luptă împotriva ISIL, ar trebui ca Occidentul să conlucreze cu ei.”
Europa Liberă: Multă lume a remarcat că în ultima vreme, subiectul numarul unu al televiziunilor de stat rusești nu mai este Ucraina, ci Siria. Care ar fi explicația din punctul Dvs. de vedere?
Robert Walter: „Din ce înțeleg Rusia vrea să arate că nu are o poziție defensivă în Ucraina. Are însă în privința Siriei. Dacă obține o înțelegere cu președintele Obama și cu Occidentul cu privire la un plan comun de luptă împotriva ISIL, atunci președintele Putin poate demostra acasă, electorilor săi, că a obținut un succes diplomatic.”
Europa Liberă: Rusia și-a construit o bază militară in Siria considerată a fi una dintre cele mai mari de după dizolvarea Uniunii Sovietice. Ar trebui să ne îngrijoreze asta?
Robert Walter: „Lumea ar trebui să fie îngrijorată, și tocmai de aceea, lumea ar trebui să conlucreze cu Rusia. Astfel, prezența rusească militară din Siria ar putea fi folosită în interesul nostru, și în lupta împotriva ISIL și Al Qaida.”
Europa Liberă: De ce nu cere COE și Rusiei să aiba partea sa de contribuție la criza refugiaților? Aveti aici platforma perfecta pentru asta, pentru a cere nu doar Rusiei, dar și altor state care nu sunt membre UE să dea dovadă de solidaritate.
Rober Walter: „Da, cerem asta Rusiei. Deja există state din afara UE, dar care sunt membre COE, care au făcut foarte mult. Turcia, de exemplu, care a primit 2 milioane de refugiați. Dar toți refugiații vor să meargă în Germania, Suedia. Rusia a primit foarte putini. Armenia este singura țară din spațiul ex-sovietic care a primit multi refugiati, și asta pentru că era vorba de etnici armeni care trăiau în Siria. Peste 4000 de persoane.”
