Linkuri accesibilitate

Octavian Cazac: „Nu ar fi corect să pedepsim agenții privați pentru greșelile percepute ca fiind ale guvernanţilor”


La manifestația din 4 octombrie 2015

La manifestația din 4 octombrie 2015

Despre dreptul la nesupunere civică.

Protestării Platformei Civice pentru Demnitate și Adevăr au adoptat duminică o nouă revendicare ce prevede inițierea unor acțiuni de nesupunere civică şi anume refuzul de a achita serviciile. Avocatul şi lectorul universitar Octavian Cazac analizează astăzi, la rubrica „Dreptul tău”, care pot fi efectele acestor chemări şi cum se poate apăra cetățeanul care nu protestează, dar ale căror drepturi pot fi lezate.

Octavian Cazac: „Toți oamenii sunt consumatori, consumatori de anumite servicii de utilități publice şi ei primesc aceste servicii în baza unor contracte pe care trebuie să le respecte. Şi conform legilor noastre de astăzi, atâta timp cât cealaltă parte, adică prestatorul, furnizează un serviciu de calitate, consumatorul trebuie să plătească, cu consecința că dacă nu plătește în primul rând, o să-i fie întreruptă furnizarea serviciului şi în al doilea rând, evident, se va pune şi problema încasării silite a datoriei şi plata unei penalități. Acesta este riscul pe care-l suportă orice consumator care ia o decizie personală să nu mai achite anumite datorii”.

Europa Liberă: În viziunea dumneavoastră, unde se termină drepturile economice cu caracter politic, cum sunt aceste revendicări, şi unde încep drepturile economice?

Octavian Cazac: „Există o delimitare între drepturile patrimoniale, care au un conținut economic: dreptul la proprietate, drepturile de creanță, care rezultă din contracte, şi, pe de altă parte, drepturile civice pe care noi le avem ca cetățeni fată de stat. Legea, în principiu, nu le mixează, nu le amestecă, nu le pune într-un singur bol. Viața privată este un aspect, viața publică este altul, chiar şi atrag atenția - subiecții sunt diferiți. Deci la o primă vedere nu ar fi corect să pedepsim agenții privați pentru greșelile percepute ca fiind ale altora. Juridic, legea nu recunoaște un asemenea drept de revoltă care are ca efect neexecutarea unor obligații pur civile, pur private. Chiar şi în statele în care s-a practicat nesupunerea civilă ea totuși rămâne a fi ilegală. Este până la urmă o decizie personală. Sigur că oamenii sunt liberi să nu plătească, nimeni nu-i poate forța cu pistolul la tâmplă să plătească”.

Europa Liberă: Dar ce pârghii au cetățenii ale căror drepturi pot fi afectate odată cu realizarea acestor revendicări, pentru că vor fi oameni care nu vor fi pentru această idee, dar ar putea avea de suferit odată ce furnizorul spune: „Nu am bani, nu-mi plătiți, am închis curentul sau gazele”?

Octavian Cazac: „Furnizorii s-ar putea pomeni într-o situație de dificultate financiară dacă are loc o neplată în masă. Cetățenii care vor să plătească şi vor să primească în continuare serviciile au contract. Deci contractul este garanția că i se va furniza un serviciu. Sigur că contractul eșuează atunci când prestatorul devine insolvabil şi nu mai poate, este în situația de a nu mai putea furniza, că dacă el nu are bani să importe energie electrică sau gaze el nici nu poate să furnizeze în Moldova. Atunci, din perspectiva întreprinderii importatoare, ea o să fie eliberată de răspundere fiindcă va intra într-o stare de insolvabilitate. Iar consumatorii care vor dori să primească aceste servicii unicul lor drept este faţă de prestator. Nu cred că instanțele noastre de judecată vor recunoaște vreun drept al consumatorilor victime fată de consumatorii rău-platici. Noi nu avem aşa prevederi legislative şi nici nu avem o teorie suficient de dezvoltată care să spună că dacă tu induci o masă de oameni să nu plătească şi să pună în dificultate financiară un întreprinzător eu, ca şi consumator, pot să te acționez în judecată. Cred că o să fie dificilă înaintarea unei asemenea acțiuni şi mai ales succesul ei. Este o situație destul de precară pentru cei care sunt în dezacord”.

Europa Liberă: Ar trebui sau nu să există o reacție a autorităților, mai ales că tarifele sunt stabilite de o autoritate de stat?

„Bine, statul stabilește plafonul prețurilor serviciului de utilități, însă statul nu controlează modul în care consumatorii achită propriile lor obligații. Şi la moment eu nu știu cum statul ar putea să intervină, doar prin acela chemări publice, prin puterea convingerii şi argumentului. Metode legale nu sunt. Doar dacă cineva s-ar gândi să introducă, juriștii spun să criminalizeze o faptă, adică să introducă o anumită faptă fie ca şi contravenție în Codul contravențional, fie ca şi infracțiune în Codul penal care ar suna ceva de genul chemarea publică la neachitarea în masă a serviciilor, dar eu am mari dubii că aşa ceva o să fie adoptat de către parlament şi mai ales că va rezista verificării Curții Constituționale. Curtea Constituţională ar putea să spună că este o ingerință disproporționată în libertatea omului şi că oamenii nu ar trebui să poarte răspundere prin pedepse penale sau contravenționale pentru faptul că au decis să nu execute contractul, fiindcă sunt unii care vor dori să nu plătească din convingeri politice, alţii vor folosi asta ca un pretext ca pur şi simplu să nu plătească şi să mai facă economii. De aceea, nu cred că o să fie mecanisme de a verifica de ce nu au plătit. Îmi este greu să spun că autoritățile pot real cumva să intervină. Este o alegere personală a cetățeanului să plătească sau să nu plătească şi să poarte o răspundere civilă pentru asta. Eu nu cred că din situația asta va câștiga cineva. Cu siguranță statul nostru va pierde ratingul pe care-l are în clasamentele internaționale şi în fața creditorilor internaționali, ceea ce va face ca creditorii mai puțin să dorească să finanțeze țara, ceea ce evident că va dăuna tuturor. Asta este lupta politică. Fiecare folosește armele pe care le deține, dar nu văd pe nimeni care ar putea câștiga din asta”.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG