Rezultatele alegerilor parlamentare din Kârgâzstan arată că partidele care pledează pentru relații strânse cu Rusia vor putea forma o nouă coaliție guvernamentală, pe fundalul unor tensiuni interetnice și amenințări islamiste. O analiză a agenției Reuters în rezumat.
Partidul Social Democrat apropiat președintelui Almazbek Atambaev a ieșit învingător în alegerile de duminică, despre care observatorii electorali occidentali au spus că au fost competitive, cu o ofertă diversă, în ciuda unor deficiențe.
Social democrații au obținut 27,5 la sută din voturi și vor conduce cel mai probabil o noua coaliție guvernamentală care, potrivit agenției Reuters, va putea ancora mai temeinic țara central-asiatică în orbita Moscovei.
Partidul de opoziție Respublika-Ata Jurt a încheiat alegerile pe locul doi cu 20%. În total, șase partide au trecut pragul electoral și au acces în parlamentul cu 120 de locuri. Toate sprijină în linii generale politica lui Atambaev de consolidare a relațiilor cu Rusia.
În ultimii ani, țara preponderent musulmană cu o populație de 6 milioane de oameni, amplasată pe o rută a traficului de droguri din Afghanistan, s-a apropiat de Rusia și s-a îndepărtat de Occident. Statele Unite au închis anul trecut o bază aeriană pe care o aveau în Kârgâzstan și care servise la susținerea operațiunilor americane în Afganistan începând cu 2001.
Kârgâzstanul a trecut printr-o perioadă turbulentă în ultimul deceniu, doi președinți fiind înlăturați în urma unor revolte populare, în 2005 și 2011.
Social-democrații care au condus și coaliția de guvernare în legislatura precedentă încă rămân foarte apropiați de președintele Atambaev, chiar dacă acesta a demisionat din fruntea partidului în 2011, când a devenit președinte.
Se așteaptă că înființarea unei coaliții noi împreună cu formațiuni de dreapta nu va întâmpina dificultăți. Principalii potențial aliați sunt partidele Kârgâzstan, Onuguu-Progress și Bir Bol, care au obținut împreună aproximativ 30 la sută din voturi. Ultimele două partide acced pentru prima dată în parlament.
Partidul Ata Meken, care a criticat de multe ori guvernul deși a făcut parte din vechea coaliția guvernamentală a acumulat cele mai puține voturi dintre partidele care au depășit pagul electoral, aproximativ 8%.
Președintele Atambaev a construit relații calde cu liderul rus Vladimir Putin. Moscova menține o bază militară în Kârgâzstan, are numeroase investiții în fosta republică sovietică, i-a iertat acesteia multe datorii, iar aproximativ un milion de cetățeni kârgâzi se estimează că muncesc în Rusia, trimițând acasă remitențe.
Kârgâzstan-ul face parte din Tratatul Organizației de Securitate Colectivă condusă de Moscova și din proiectul lui Putin, Uniunea Economică Eurasiatică. Parlamentul kârgâz al cărui mandat tocmai expiră a denumit în cinstea lui Putin un pisc din munții Tien Shan, printr-o decizie adoptată prin vot unanim în 2011.
Prin contrast, relația cu Statele Unite s-a înrăutățit mai ales după ce Washington-ul i-a conferit un premiu pentru drepturile omului disidentului de etnie uzbecă, Azimjon Askarov, în iulie anul acesta. El se află în detenție, fiind condamnat pe viață pentru presupusa incitare la ură interetnică între uzbeci și kirghizi în timpul ciocnirilor din sudul Kârgâzstanului, care s-au soldat cu moartea a peste 400 de oameni, în 2010.
Observatorii occidentali sub egida OSCE, APCE și Parlamentului European au spus astăzi că scrutinul de duminică a fost competitiv, dar au cerut autorităților să îmbunătățească procedurile electorale și transparența. La o zi după vot, observatorii au spus că alegerile s-au remarcat printr-o campanie vioaie, dar volumul informației imparțiale din buletinele de știri a fost „limitat”. Ziua alegerilor a decurs în general normal, dar a fost umbrită de cozile la unele secții cauzate de introducerea grăbită a registrului electronic al alegătorilor, precum și de dificultăți procedurale la numărarea votului.
Reuters mai notează că alegerile kârgâze și formarea noului guvern sunt urmărite cu atenție și de China, a cărei regiune turbulentă Xinjiang se învecinează cu Kârgâzstanul și care a investit în mai multe ramuri industriale kârgâze, inclusiv în energie și minerit.
