Linkuri accesibilitate

Egidijus Vareikis: „Societatea trebuie să cadă de acord asupra unei soluții de compromis”


Un interviu în exclusivitate cu fostul raportor pentru Moldova al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

Moldova a fost mereu o țară între proiecte, ai cărei locuitori nu au știut clar ce vor pentru țara lor, crede fostul raportor APCE pentru Moldova, Egidijus Vareikis. Într-un interviu acordat în exclusivitate Europei Libere, la Strasbourg, experimentatul politician lituanian vorbește despre actuala situație de la Chișinău pe care o caracterizează drept „tabloul unei democrații imature”.

Europa Liberă: Domnule Vareikis, ați fost ani de zile raportorul APCE pentru Moldova, cunoașteți istoria din ultimii 20 de ani ai acestei țări, transformările prin care a trecut, politic, și nu numai. Cum găsiți situația actuală: valul de demonstrații, dispariția miliardului de dolari din bănci, faptul că două grupări opuse ca poziție politică sau civică, organizează în paralel demostrații având, în fapt, aceleași solicitări.

Egidijus Vareikis: „Moldova este o țară mică și complicată. Din punct de vedere geopolitic, a fost ani, dacă nu zeci de ani, o țară uitată. Când s-a pus problema extinderii UE, a cooperarii cu statele din vecinătatea estică a UE, proiectele care implicau Rusia, fostele state sovietice, statele baltice, Moldova a fost mereu cumva uitată, rămasă undeva... între proiecte. Nu se potrivea nici proiectelor pentru România, nici celor pentru Ucraina.

Până în 2005, 2006, nimeni nu a știut cum să direcționeze viitorul Moldovei. Din păcate, nici moldovenii înșiși nu au știut. Nu au o idee clară cu privire la viitorul țării lor. Mereu îi întrebam: „Cum arată o Moldovă fericită? Ce ar trebui făcut pentru ca moldovenii să fie fericiți?” Iar răspunsurile erau mereu, indiferent cu cine vorbeam, de la țărani la intelectuali: „Nu știu... Vom vedea. Cineva ne va spune, cineva ne va arăta, cineva va veni și ne va ajuta”...

Societatea era mereu divizată, unii se bazau pe Occident, alții pe Rusia. Adevărul este că proiectul european a fost unul de lungă durată. Proiectul rusesc a fost pe termen scurt. Echilibrul între forțele pro-europene și cele pro-rusești este instabil. Chiar și Partidul Comunist, de pildă, care a declarat că susține parcursul european al R. Moldova ori au spus că au o politică multivectorială. Dar pentru o țară ca Moldova asta înseamnă nici o politică.

Când, prin intermediul majorității parlamentare, Moldova a decis să îmbrățișeze proiectul european, oamenii au inteles că va dura mult până ce Moldova va ajunge la standardul european. Știu și eu asta din experiența țării mele, Lituania. Așadar, proiectul european este unul de lunga durată. Dar oamenii vor să trăiască azi, nu în viitor. Au nevoie de proiecte pe termen scurt. Iar proiecte pe termen scurt oferă Rusia: gaz, piață la standarde nu prea inalte pentru produsele agroalimentare etc. Societatea vrea către vest, dar să rămână conectată pe mai departe cu estul.

Nu imi dau seama cum se face că miliardul de euro a dispărut exact in perioada când Moldova alegea drumul european. A fost conspirație? A fost o coincidență? O întâmplare? Vedeți, acum toată lumea, din toate direcțiile politice a ieșit în stradă. Cer toți aceleași lucruri, dar în modalități diferite. De pildă această mișcare DA (Dreptate și Adevăr), deși este o mișcare intelectuală, utilizează multe simboluri populiste. Se comportă populist.

Cu socialiștii este simplu. Ei profită de situația creată ca să câștige atenție si noi adepti, poate. Ei folosesc mult comparația. „Ce inseamnă Europa? Inseamnă conspirație, bani furați, minciuni. Asta este Europa.” Acesta este mesajul lor. Europa are toate relele.

Aceste două grupuri, care deși se urăsc au aceleași scopuri si obiective: vor demisia președintelui si guvernului. Dar, imi pare rău să spun, aceasta este imaginea unei democrații imature. Oamenii cred că dacă dau jos guvernul și președintele într-o zi lucrurile se vor îmbunătăți. Nu este adevărat. Eu înțeleg că președintele nu vrea să demisioneze. Ceea ce este de înțeles. Experienta mea arată că o demisie singulară nu rezolvă nimic. Nu este o singură soluție. Societatea trebuie să cadă de acord asupra unei soluții de compromis."

Europa Liberă: Ce ar rezolva organizarea unor alegeri anticipate acum în Moldova?

Egidijus Vareikis: „Nu cred că ar fi cea mai bună soluție, căci alegătorii vor vota nu pentru ceva, ci impotriva a ceva sau cineva. Sigur, și asta este democratic, dar sa votezi impotriva a ceva creaza în timp dezamăgire. Si noi, in Lituania, votam des impotriva unor proiecte sau persoane, si pot spune, așadar din proprie experiență, că asta este o experiență dureroasă a democrației."

Europa Liberă: Există analiști care consideră unirea Moldovei cu România o solutie pentru criza economică și politica din Moldova, dar și în contextul situației tensionate din Ucraina. Dumneavoastră de ce părere sunteți?

Egidijus Vareikis: „Eu am fost mereu un suporter al intrării Moldovei în UE. Însă nu pot spune uniți-vă, sau nu. Din ce știu, comunitatea românească din Moldova crește, un fenomen pe care îl găsesc interesant. Sigur, o țară mai mare în UE aduce avantaje, mai ales dacă este vorba de reunirea a două popoare care au aceeași istorie.

Dar există și pericolul ca moldovenii să se simtă un fel de români de categoria a doua, așa cum știu că este cazul cu germanii din fosta RDG astăzi. Este mai bine să așteptăm, căci aceasta este o schimbare extrem de mare. Din punct de vedere geopolitic, eu susțin îndepărtarea de geopolitica sovietică. Cu cât mai mult se schimbă harta fostei URSS cu atât mai bine. Dacă Moldova va merge singură către UE sau impreună cu România, moldovenii vor decide. Este adevărat insă: unificarea crează oportunități mult mai mari. Mulți germani au confirmat asta."

Europa Liberă: Incursiunile armate ale Moscovei pentru „protejarea compatrioților ruși din Ucraina și Crimeea” au stârnit ingrijorare și in țara dumneavoastră, Lituania, chiar dacă aveți doar 6% etnici ruși, și nu 24 sau 25% ca vecinii din Estonia sau Letonia. Rămân in continuare un motiv de ingrijorare pentru Lituania politicile Rusiei în fostul spațiu sovietic?

Egidijus Vareikis: „Aș preciza de la început că in Lituania comunitatea rusă nu este nici mare, nici puternică. Nu este concentrată in anumite orașe sau zone, ci este răspândită prin țară. După dizolvarea URSS rușii, beneficiind de legea noastră destul de liberală, au solicitat si au devenit cetățeni lituanieni. După declanșarea agresiunii rusesti Ucraina și Crimeea noi ce am făcut a fost să limităm propaganda rusească, dar nu neapărat pentru etnicii ruși, ci pentru întreaga populație.

Acțiunile Rusiei in Ucraina au întărit poporul nostru și ne-au convins inca o dată ce alegere bună am făcut intrând in NATO si UE. Lituanienii sunt acum si mai convinsi de importanta UE si NATO si inteleg că dacă nu ar fi fost asa, am fi avut probleme cum, iată are Moldova, de exemplu. Vedeti, noi, balticii, desi suntem egali cu belgienii sau olandezii în UE, pentru că avem aceasta istorie sovietica ne simtim înca precum niște nou-veniti în UE. Însă comportamentul lui Putin ne consolidează națiunea."

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG