Uniunea Europeană a acordat întotdeauna fonduri importante diferitelor țări partenere sau asociate, precum și celor care caută să adere la UE. Un exemplu imediat sunt fondurile acordate de-a lungul deceniilor Autorității Palestiniene pentru plata salariilor profesorilor, medicilor și funcționarilor publici.
O bună parte din aceste fonduri nu sunt rambursabile, ba chiar sunt cunoscute multe abuzuri, și aici exemplul imediat e tot cel Autorității Palestiniene, unde un audit european inopinat a descoperit o lungă serie de salarii fictive sau acordate pentru muncă neprestată.
Vin apoi fondurile acordate țărilor asociate, cum e Moldova, sau țărilor candidate, statut pe care Moldova l-ar dori, dar care nu va putea fi obținut în timpul mandatului actualei Comisii Europene. Așa e de pildă programul pentru agricultură SAPARD.
SAPARD este sigla englezească pentru expresia Programul Special de Aderare pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (Special Accesssion Programme for Agriculture and Rural Development). Este unul din trei instrumente ale Uniunii Europene pentru a sprijini pregătirile de aderare ale țărilor din Europa Centrală și din Europa de Est.
Utilitatea programului nu a fost niciodată contestată, in schimb a fost contestat modul său de aplicare. In multe țări birocrația rămâne excesivă, modalitățile de accesare la fonduri greoaie, iar fraudele pot fi uriașe.
Apoi, într-o țară cum e România, de pildă, in care s-au intrunit toate neajunsurile pe care le pomeneam, fondurile disponibile nu au fost niciodată cheltuite atât cât s-ar fi putut.
Pentru a rămâne la exemplul românesc, Uniunea Europeana a alocat României, înainte de aderare, pentru perioada 2000-2006, suma de 226 milioane de euro.
Suma a fost însă departe de a fi fost folosită în întregime. Pentru obtinerea finantarii SAPARD, solicitantul trebuia sa se adreseze direct Agentiei SAPARD, sau birourilor regionale.
Cererea de finantare trebuia completată mai întâi electronic și depusă apoi personal de catre solicitant la biroul regional SAPARD.
Proiectul care continea cererea de finantare si toate anexele necesare era apoi analizat de specialistii biroului regional.
Aceleași condiții se aplică și astăzi în caxul Moldovei. Beneficiarul trebuie sa demonstreze viabilitatea economico-financiara a proiectului (obtinerea de venituri de minimum 5%). El trebuie să fie proprietar al terenurilor, sau sa aiba contracte de concesionare sau arendare pentru teren pe o perioada de 10 ani sau de minimum 5 ani in cazul investitiilor care nu prevad constructii.
In sfârșit, beneficiarul trebuie să dovedească absența datoriilor la stat si a restanțelor catre banci. Un proces lung și mâncător de timp și energie.
Anul acesta a fost înlăturată o piedică importantă din calea promiselor ajutoare de 68 de milioane de euro pentru dezvoltarea agriculturii moldoveneşti. Banii ar urma să vină în următorii trei ani, începând din 2015, prin fondul numit ENPARD
-------------------------
Jaful de proporții din sectorul bancar şi mai cu seama reacția bâlbâita a autorităților la cererea ultimativa a societății de a-i găsi pe făptași şi de a recupera banii a umplut paharul. In consecința Republica Moldova a rămas fără asistența financiară de peste 100 de milioane de euro din partea UE şi Băncii Mondiale. Intre timp si FMI a anunțat că nu are de gând sa negocieze un acord de creditare a Moldovei.
Pe acest fundal, împrumutul de 150 de euro aprobat recent de Guvernul României pentru Republica Moldova a fost comentat in contradictoriu pe ambele maluri ale Prutului.
Experţi de la Chişinău, dar şi cei de la Bucureşti s-au împărţit în trei tabere distincte. Unii au salutat ceea ce ei numesc gestul frăţesc al României, alţii au căutat mai curând ce calcul politic stă îndărătul deciziei. Un al treilea grup de experţi au opinat că acest credit ar părea să meargă împotriva curentului, întrucât toţi creditorii externi au înghețat temporar relaţiile cu Moldova.
La Chişinău, liderii partidelor de la guvernare, s-au contrazis în ceea ce privește posibilitatea ca Moldova să beneficieze de acest credit. Liderul PL Mihai Ghimpu a lansat ipoteza că fără un acord de finanţare cu FMI, Moldova nu va putea accesa acești bani, fiind contrazis imediat de spicherul Andrian Candu, dar şi de mai mulţi experţi.
Împrumutul oferit de România trebuia discutat, agreat la Bruxelles sau cu Fondul Monetar Internațional, sau cu ambele instituții internaționale? Europa Liberă a solicitat comentariul fostului ministru de finanțe român Danile Dăianu, membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale:
„Ce face România nu are cum să nu fie pus în relație cu modul în care se structurează relația Republicii Moldova cu Uniunea Europeană și, mai departe, cu finanțatorul tradițional al țărilor care sunt într-o situație foarte dificilă economică, ce se materializează într-o criză de balanță de plăți. Republica Moldova are și probleme mari de lichiditate, chiar de solvență și are nevoie de sprijin financiar internațional. Cred că relațiile dintre România și Republica Moldova, în măsura în care s-ar materializa și într-un împrumut de genul celui care a fost aprobat în ședința de guvern, trebuie să fie văzute dintr-o perspectivă mai largă. De aceea am evocat relația cu Uniunea Europeană și cu Fondul Monetar Internațional. Sunt instituții care au interesul ca lucrurile să meargă mai bine în Republica Moldova. Și ar fi mai bine și pentru România ca lucrurile să meargă mai bine în Moldova.”
Împrumutul de 150 de milioane de euro a fost aprobat recent de Guvernul Român, urmând să treacă şi prin parlamentele de la Chişinău şi Bucureşti. Premierul român Victor Ponta a declarat că în lipsa împrumutului „toate eforturile noastre pentru a aduce Moldova pe drumul european şi pe drumul aproprierii de România, pot să se piardă”. Ponta a mai spus că „Dacă nu-i ajutăm, ţara poate să ajungă în situaţia în care forţele politice pro-ruse pun din nou stăpânire”.
Împrumutul este pentru cinci ani. Prima tranşă de 60 de milioane ar putea ajunge în acest an. Din aceşti bani vor fi reanimate proiecte investiţionale suspendate temporar din motivul absenţei suportului bugetar de la partenerii occidentali, a dat asigurări premierul moldovean Valeriu Streleţ.
În fond, creditul oferit de România se deosebește de asistenţa financiară din partea partenerilor externi prin faptul că nu este condiționat de reforme. Or, UE, FMI şi Banca Mondială pornesc de la principiul mai multe reforme, mai mulţi bani atunci când creditează alte state, inclusiv Republica Moldova.
