Linkuri accesibilitate

Un interviu în exclusivitate cu Daniel Dăianu, membru în consiliul de administrație al BNR, fost ministru de finanțe la București, .

Guvernul român a aprobat miercuri un credit rambursabil de 150 de milioane de euro pentru Republica Moldova. Premierul Victor Ponta a argumentat, citat de Mediafax, spunînd: „…fără de care toate eforturile noastre pot să se piardă pentru a aduce Moldova pe drumul european şi pe drumul aproprierii de România, pe care ni-l dorim cu toţii foarte tare”. S-a speculat că acest credit ar avea nevoie, pe lângă aproparea parlamentului român, de aprobarea Comisiei Europene (Uniunii Europene) și a FMI. Radio Europa Liberă a stat de vorbă că fostul ministru de finanțe român Danile Dăianu, membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale:

Europa Liberă: Părerea dumneavoastră personală: acest împrumut pe care guvernul l-a aprobat miercuri pentru Republica Moldova, care mai trebuie să treacă prin Parlament, acest împrumut trebuie discutat, agreat la Bruxelles sau cu Fondul Monetar Internațional, sau cu ambele instituții internaționale?

Daniel Dăianu: „Modul în care ați formulat întrebarea include și o anumită asprime, și anume „trebuie”. Eu nu aș utiliza un asemenea verb. Aș spune însă altceva: ce face România nu are cum să nu fie pus în relație cu modul în care se structurează relația Republicii Moldova cu Uniunea Europeană și, mai departe, cu finanțatorul tradițional al țărilor care sunt într-o situație foarte dificilă economică, ce se materializează într-o criză de balanță de plăți. Republica Moldova are și probleme mari de lichiditate, chiar de solvență și are nevoie de sprijin financiar

Relațiile dintre România și Republica Moldova, în măsura în care s-ar materializa și într-un împrumut de genul celui care a fost aprobat în ședința de guvern, trebuie să fie văzute dintr-o perspectivă mai largă.

internațional. Cred că relațiile dintre România și Republica Moldova, în măsura în care s-ar materializa și într-un împrumut de genul celui care a fost aprobat în ședința de guvern, trebuie să fie văzute dintr-o perspectivă mai largă. Noi, în economie, în finanțe, avem un termen pe care îl numim „efectul de pârghie”, prin el încercând să arătăm cum un impuls sau o unitate monetară capătă o potență mult mai mare în timp, dacă se conjugă cu alți factori. De aceea am evocat relația cu Uniunea Europeană și cu Fondul Monetar Internațional. Sunt instituții care au interesul ca lucrurile să meargă mai bine în Republica Moldova. Și ar fi mai bine și pentru România ca lucrurile să meargă mai bine în Moldova.”

Europa Liberă: Numai că în acest moment – de aici au apărut și speculațiile privind o eventuală consultare, să spunem, a României cu Uniunea Europeană și FMI – Uniunea Europeană și-a sistat temporar asistența pentru Republica Moldova, Banca Mondială la fel, FMI are o misiune acum la Chișinău. Deci, cel puțin aparent, creditul pe care îl oferă România ar părea să meargă un pic împotriva curentului.

Daniel Dăianu: „Eu nu vreau să mă duc cu gândul la raționamente de genul „România ar face un asemenea pas întrucât în cazul în care se anticipează un eșec al dialogului dintre Republica Moldova și Bruxelles sau al dialogului cu Fondul Monetar Internațional, să existe totuși un sprijin venit de la cineva”. Sigur că cineva s-ar putea gândi și așa. Mai bine să existe un asemenea sprijin decât să existe, nu știu, de la Est, mai de la Est, un sprijin. Eu nu vreau să fac asemenea [afirmații], deja intru pe un tărâm care nu-mi este apropiat în sensul declarațiilor și

Acest credit, chiar dacă a fost aprobat, nu înseamnă că se concretizează imediat. Un asemenea ajutor nu ar fi iscat poate și interesul dumneavoastră, și al altora, dacă ar fi fost luat într-un alt context

opiniilor pe care le exprim. Ceea ce cred este, în primul rând, că acest credit, chiar dacă a fost aprobat, nu înseamnă că se concretizează imediat. Un asemenea ajutor nu ar fi iscat poate și interesul dumneavoastră, și al altora, dacă ar fi fost luat într-un alt context, nu așa de tumultuos, cu o deteriorare a situației, deteriorare impropriu spus, adică menținerea într-o zonă de mare instabilitate politică, cu scandalurile în lumea financiară și bancară – deci, o situație foarte dificilă pentru Republica Moldova – și cu blocajele în relațiile cu Bruxelles, şi cu Washington alias Fondul Monetar Internaţional. Altminteri, un asemenea gest cu conţinut din partea României este de înţeles şi nu ar trebui să facă pe unii şi pe alţii să ridice sprâncenele.”

Europa Liberă: Au fost exact argumentele invocate de premierul Victor Ponta, când a explicat de ce trebuie acordat acum acest credit Republicii Moldova. Chiar el a vorbit despre faptul că Republica Moldova în acest moment are o relaţie complicată, îngheţată cu creditorii externi şi este de-abia la începutul unor negocieri cu Fondul Monetar Internaţional. Aş vrea să mă întorc însă la Fondul Monetar Internaţional şi la experienţa României. Şi vorbind la modul general, negocierile cu Fondul Monetar Internaţional, negocierea unui credit standby cu Fondul Monetar Internaţional durează foarte mult. Şi cam prin câte faze trec de la o analiză a situaţiei până se semnează un acord?

Daniel Dăianu: „Starea economică a statelor membre este cunoscută. Există o monitorizare aproape în timp real. Ce este noutate majoră ţine de cauza pentru care se ajunge la un asemenea aranjament. Am în vedere o situaţie foarte dificilă în domeniul plăţilor externe, chiar o criză de balanţă de plăţi, o fragilitate a poziţiei externe a unei ţări, care cere nu numai sprijin financiar, dar, pentru a evita situaţii similare în viitor, reclamă ceea ce noi numim, poate uneori într-o limbă de lemn, aș spune, reforme structurale.”

Europa Liberă: În negocierile Fondului Monetar Internaţional cu o ţară care doreşte un credit, cum este, de exemplu, și Republica Moldova, ce rol joacă Banca Naţională?

Daniel Dăianu: „Din partea ţării, statului membru, există doi parteneri din perspectiva Fondului Monetar Internaţional – Ministerul de Finanţe şi Banca Centrală. De altfel, şi documentele sunt semnate de către guvernatorul Băncii Centrale şi ministrul de Finanţe. Ceea ce nu înseamnă că primul ministru sau şeful statului sunt scoşi din ecuaţia politică, pentru că un asemenea aranjament are şi o dimensiune politică pronunţată.”

Europa Liberă: Şi în acest tablou pe care îl desenaţi, îl schițaţi, demisia unui guvernator al Băncii Centrale poate să blocheze negocierile?

Daniel Dăianu: „Da. Eu vă răspund din propria experienţă. Pentru că fostul guvernator Drăguţanu a demisionat, sigur, Banca Centrală nu înseamnă că nu mai funcţionează. Însă vă spun din propria experienţă, şi eu m-am confruntat cu o situaţie când, de pildă, fiind ministru de Finanţe, pe fondul instabilităţii politice din ţară, nu era clar ce se va întâmpla în primăvara lui ’98, Misiunea Fondului Monetar Internaţional nici nu a mai venit. Semnăturile reprezintă o ţară, deci, angajamentele sunt ale ţării, angajamentele sunt ale Fondului Monetar Internaţional faţă de ţară, nu sunt angajamentele unor experţi ai Fondului Monetar Internaţional şi angajamente ale unor persoane care, în mod vremelnic, gospodăresc Ministerul de Finanţe sau o bancă centrală. Însă ai nevoie, pentru un dialog fructuos, şi de o parte, şi de alta, de interlocutori valizi, valizi din punct de vedere politic, instituţional şi profesional. Şi dacă ai un guvernator demisionat, ai un guvern poate fragil, cauţi ca lucrurile cât de cât să se lămurească, să ştii cu cine vorbeşti.”

Europa Liberă: Vă mulțumesc foarte mult pentru acest interviu.

--------------------------
Daniel Dăianu este membru în consiliul de administrație al Băncii Naționale a României. A fost ministru de finanțe al României în guvernele Convenției Democratice (dec. 1997 – sept. 1998).

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG