Linkuri accesibilitate

Victor Strătilă recunoaşte că legea in vigoare ce reglementează activitatea CNI este imperfectă şi că instituţia are competenţe reduse.

Dezbaterea și adoptarea pachetului de legi privind reformarea Centrului Național de Integritate au fost amânate de guvernele Gaburici și Streleț pe diverse motive, ultima dată pe 16 septembrie, când premierul Valeriu Streleț a declarat că reforma CNI ar trebui înglobată într-un proces mai amplu de reforme menite să ajute la combaterea corupției. Marți, un grup de ONG-uri a lansat un apel în care își exprima, de asemenea, îngrijorarea că reforme importante, cum este cea a CNI, sunt amânate pentru a se promova alte reforme „aparente”. Astăzi, a venit rândul să ia poziție vicepreședintelui Comisiei Naționale de Integritate, Victor Strătilă, care vede însă în pachetul de reforme a CNI o încercare de „sabotare” a luptei cu corupție. Corespondenta Europei Libere a încercat să facă lumină în acest păienjeniș de acuze și contra acuze:

Deranjat de apelul mai multor ONG-uri care au cerut ieri adoptarea în regim de urgenţă a pachetului de legi ce vizează între altele şi reforma de la CNI, Victor Strătilă şi-a prezentat astăzi punctul de vedere critic faţă de această reformă. In scurt timp, CNI s-a desolidarizat, printr-un comunicat de presă, de opiniile prezentate public de vice-directorul Victor Strătilă. Ce anume nu i se pare în regula vicedirectorului instituţiei?

Victor Strătilă a spus că pachetul de legi are mai multe lacune şi că reforma care se propune este, în opinia sa, „un pas înapoi” în lupta împotriva corupţiei. În acelaşi timp, Victor Strătilă recunoaşte că legea in vigoare ce reglementează activitatea CNI este imperfectă şi că instituţia are competenţe reduse:

„Limitele Competenţei comisiei este de a constata conflictele de interese sau încălcările regimului juridic al declarării veniturilor şi proprietăţilor după care actul de constatare este trimis în Procuratură sau în CNA. Din Procuratură ele nu merg mai departe în instanţa de judecată pentru că procurorii trebuie să demonstreze intenţia persoanei de a ascunde venituri şi proprietăţi şi care este rezultatul scontat al acestei nedeclarări. Dar nu trebuie să distrugi o comisie ca să meargă un dosar din procuratură în instanţa de judecată. E mai simplu să introduci doar un singur articol în Codul Penal. Dacă în bucătărie nu taie un cuţit nu distrugi bucătăria, dar schimbi cuţitul. Pe când la noi se doreşte distrugerea bucătăriei, schimarea băcătarilor pentru că nu taie cuţitul.”

Vice-directorul CNI, Victor Strătilă, a criticat şi cu alte ocazii reforma CNI propusă încă anul trecut de Ministerul Justiţiei. Ceea ce îl nemulţumeşte în mod special este că reforma prevede, între altele, renunțarea la cei cinci membri ai Comisiei, patru dintre care sunt delegaţi de partidele parlamentare. Victor Strătilă crede că CNI ar trebui să rămână un organ colegial, chiar dacă experiențele anterioare au arătat cu cât greu se ajunge la un consens între cei cinci membri în ceea ce priveşte verificarea averilor demnitarilor cu afilieri politice.

„Desfiinţarea Comisiei ca organ colegial şi formarea unui organ în care toată puterea se va da preşedintelui Centrului este un pas înapoi. Ce fel de reformă avem noi? Nici un fel de reformă.”

Pe lângă faptul că CNI nu va mai fi un organ colegial, proiectul de reforme prevede şi alte inovaţii. CNI ar urma să fie scos de sub controlul parlamentar. Conducerea Centrului ar urma să fie asigurată de un preşedinte şi un vicepreşedinte - ambii numiţi de şeful statului, la propunerea Consiliului de Integritate, şi nu de parlament ca în prezent. Aceştia vor avea doar niște funcții de administrare ale atribuțiilor CNI. Competenţa exclusivă de a verifica declaraţiile de venituri, averi şi a celor de interese personale depuse de demnitari va reveni inspectorilor de integritate, selectaţi în bază de concurs. Dosarele de integritate ar urma să fie distribuite aleatoriu inspectorilor. Aceștia vor avea competenţe mai largi, inclusiv de sancţionare şi vor putea solicita direct instanţei de judecată confiscarea averii ilicite şi chiar eliberarea din funcţie a demnitarului corupt.

Despre pachetul de legi pentru reformarea CNI se vorbeşte în contradictoriu încă de când a fost elaborat de către Ministerul Justiţiei, împreună cu societatea civilă şi partenerii externi. Potrivit autorilor, în esenţă se urmăreşte sporirea independenței CNI, reformarea întregului mecanism de depunere și verificare a declarațiilor de avere ale demnitarilor și extinderea competențelor celor care verifică declarațiile de avere ale demnitarilor.

Mai mulți experți au salutat inovaţiile, numindu-le revoluţionare. Au fost anunțate însă şi temerile, că ceea ce se propune în acest pachet de legi nu va funcţiona la fel de bine în practică şi ca o nouă reformă radicală a CNI ar putea să ducă la reluarea de la zero a procesului de verificare a averilor şi veniturilor demnitarilor.

Faptul că inspectorii de integritate ar urma să obţină competenţe sporite şi exclusive de a verifica averile demnitarilor a fost principalul argument invocată de miniştri democraţi din precedentul Guvern, în iunie când au refuzat la şedinţa executivului să susţine prin vot aprobarea pachetului de legi. Ambasadorul european, Pirkka Tapiola, a declarat atunci că este „foarte dezamăgit”, spunând că Uniunea Europeană consideră această reformă „o prioritate fundamentală” de către depinde „asistenţa noastră”, a declarat ambasadorul Tapiola.

La 16 septembrie Guvernul a amânat repetat aprobarea pachetului, premierul Valeriu Streleţ motivând că amînarea ar fi rezultatul unei înțelegeri între Guvern și Parlament pentru că această reformă trebuie făcută simultan cu reforma Procuraturii Generale și a Centrului Național Anticorupție.

XS
SM
MD
LG