Linkuri accesibilitate

Refugiații nu vor să rămână nici în Ungaria, nici în România și, oricum, temerea că s-ar putea produce o „restructurare culturală” a Europei sau un „conflict religios” nu are suport (Ferenc Gyurcsany/ziare.com).

Vizita președintelui român Klaus Iohannis în Statele Unite este evaluată azi de Dan Tapalagă pe site-ul Hotnews. Este un succes că a avut loc o întrevedere cu vicepreședintele american Joe Biden și că discuția a ținut ceva mai mult decât era prevăzut - semn de atenție din partea americanilor. Pe de altă parte, Biden ar putea să-și anunțe curând candidatura la președinția Statelor Unite, deci întânirea capătă altă greutate. Sunt apoi mesajele transmise prin și după acest moment, direct sau prin intermediul unor surse avizate folosite de Hotnews: președintele Iohannis ar fi perceput „ca fiind determinat sa mențină prin toate mijloacele lupta anti-corupție la același ritm și nivel ridicat”, iar România rămâne pentru America „un pilon esențial în regiune”. Temele dominante în discuția celor doi oficiali au fost lupta anticorupție și energia. Există mari investitori interesați de continuarea listării la bursă a unor mari companii de stat din Romania, precum Hidroelectrica, Portul Constanța, Salrom, Aeroportul Otopeni sau Poșta Română, dar niciun cent nu va trece oceanul câtă vreme mediul economic va fi distorsionat de corupție, iar marile companii de stat vor continua să fie „pușculițe de partid pentru politicieni”.

„Potrivit surselor Hotnews.ro, scrie Dan Tapalagă, americanii văd în România un posibil nod de siguranță regională pe partea energetică, ceea ce înseamnă în primul rând investiții în interconectarea energetică (finalizarea interconectarii cu Moldova, interconectarea cu Ungaria si Serbia)”. Jurnalistul ajunge la concluzia că vizita a fost consistentă, dar prost comunicată, iar președintele ar fi făcut din nou dovada ”lipsei de empatie” în partea de „socializare” presupusă de această vizită.

Pe site-ul ziare.com, Emilian Isăilă comentează situația principalului partid de opoziție, Partidul Național Liberal, care nu s-ar fi sudat cum trebuie pe linia dintre vechii liberali ai lui Crin Antonescu și democrat-liberalii conduși cândva de Traian Băsescu. Spre deosebire de Băsescu, care nu s-a dat în lături nici când era președinte să ia decizii care să sprijine unitatea fostului său partid, Klaus Iohannis a ales să se țină deoparte. Comentatorul consideră că, deși onestă, atitudinea nu folosește nimănui: Iohannis a rămas „izolat la Cotroceni”, iar PNL-ului nu-i cresc deloc șansele. La alegerile locale din primăvara anului viitor, legislația prevede un singur tur de scrutin. Cel mai probabil liberalii vor trebui să apeleze iar la unii primari corupți, aflați în funcție, și să-i convingă să-i reprezinte cu un nou mandat. ”Trebuie deci să uităm de reformarea administrației locale pentru cel putin încă patru ani”, scrie Emilian Isăilă.

În continuare se discută despre criza refugiaților. Fostul premier ungar Ferenc Gyurcsany, lider al unui partid de opoziție, susține că indignarea autorităților române în chestiunea gardului anti-refugiați de la granița ungară este îndreptățită. Gyurcsany spune într-un interviu acordat la ziare.com că gardurile nu fac decât să adâncească problemele regionale. Refugiații nu vor să rămână nici în Ungaria, nici în România și, oricum, temerea că s-ar putea produce o „restructurare culturală” a Europei sau un „conflict religios” nu are suport. „Pentru oamenii care sosesc dintr-un regim asupritor, spune politicianul ungar, adaptarea la societatea europeană poate fi un puternic experiment de identitate. Majoritatea lor vrea desigur doar pace, securitate și o viață normală, ca și populația europeană”.

XS
SM
MD
LG