Linkuri accesibilitate

Pentru prevenirea unor conflicte existente între guvern şi grupurile minoritare din R. Moldova este nevoie de o strategie, nu să te ascunzi în spatele factorului geopolitic


Președinții Vladimir Putin și Barack Obama la prînzul pentru liderii lumii prezenți la sesiunea ONU la New York

Președinții Vladimir Putin și Barack Obama la prînzul pentru liderii lumii prezenți la sesiunea ONU la New York

O discuție cu Vlad Spânu despre situația Moldovei din perspectiva relațiilor ruso-americane.

Presa internațională de astăzi comentează în fel si chip declarațiile făcute la New York de presedintii Barak Obama si Vladimir Putin. Imediat dupa cele doua discursuri, Valentina Ursu a stat de vorbă aseara cu Vlad Spânu, presedintele Fundației Moldova despre ce impact ar putea avea declarațiile celor doi lideri pentru regiune și pentru Moldova.

Europa Liberă: Să vorbim despre aceste două luări de cuvânt, pe care lumea le consideră importante, de la tribuna Naţiunilor Unite, discursul domnului Obama, preşedintele american, şi discursul domnului Putin, preşedintele rus. De fapt, despre liderul de la Kremlin se zice că ar fi venit cu acest discurs la Organizaţia Naţiunilor Unite, într-un deceniu. Cum foloseşte el această tribună?

În studioul Europei Libere

În studioul Europei Libere

Vlad Spânu: „Da, până acum nu a folosit tribuna ONU. Însă acum cred că pentru el este un moment potrivit în relaţiile Rusiei cu Statele Unite ale Americii şi vrea să folosească tribuna ONU pentru a accentua unele probleme pe care le vede Rusia altfel decât Statele Unite ale Americii. Şi ONU este o platformă foarte bună, în special se au în vedere conflictele care sunt în Orientul Mijlociu şi acum în Siria.”

Europa Liberă: Şi în Ucraina. Şi aceasta înseamnă că Moscova a reuşit să reseteze agenda Occidentului?

Vlad Spânu: „Eu cred că Rusia, din punctul său strategic de vedere, şi-a realizat scopurile. În sensul că, dacă Rusia a împărţit lumea în câteva grupe de state, se uită la statele din vecinătate într-un fel ca fiind sfera ei de interese şi, alte state, în sensul acesta a reuşit să-şi rezolve problemele din zona de tampon pe care şi-o creează în zona Rusiei. Şi abil a reuşit să folosească interesele Statelor Unite ale Americii, ale Uniunii Europene şi ale altor ţări importante de a angaja Rusia în zonele de conflict pentru a obţine sprijinul Rusiei, în schimbul unei detaşări privind problemele legate de conflictul cum ar fi în Ucraina sau în Moldova, sau în alte ţări.”

Europa Liberă: Să fie o răzbunare a domnului Putin pe instituirea de către Occident a acestor sancţiuni economice împotriva Rusiei?

Vlad Spânu: „Eu cred că nu e doar o răzbunare, dar e o implementare a strategiei Rusiei vis-a-vis de ţările unde [rușii] au interese majore. După cum am spus, ei au primul rând de redute, în lupta lor continuă faţă de alte ţări şi în acest rând de redute intră Ucraina, Moldova, Georgia, intră Ţările Baltice şi alte ţări din fosta URSS. Dacă ne aducem aminte, Putin a recunoscut destrămarea Uniunii Sovietice ca cea mai mare tragedie a secolului 20.

El acum nu face altceva nimic decât să restabilească poziţia Rusiei în această zonă. Pe el mai puţin îl interesează zone de interes major al SUA, cum este Coreea de Nord sau Iranul, sau Siria, însă el foloseşte foarte dibace acest interes al SUA, şi nu doar al SUA, dar şi al altor ţări, Uniunea Europeană, de exemplu, pentru a-i angaja într-o cooperare la acest nivel, în schimbul câştigării poziţiei la nivelul acela care am spus, al ţărilor vecine, unde Rusia are primordial interes, Ucraina fiind cel mai bun exemplu.”

Europa Liberă: Domnul Putin a vorbit tranşant, spunând că exclude implicarea forţelor armate ruse în conflictul din Siria. E un mesaj pe care îl transmite iarăşi occidentalilor. El spune că unica soluţie a acestei probleme ar fi întărirea structurilor statale legale.

Vlad Spânu: „Exact. El are o poziţie totalmente opusă la poziţia SUA şi a Uniunii Europene sau a unor ţări din Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Ele resping aceste soluţii avansate de Kremlin şi cer retragerea preşedintelui de acolo.

Vlad Spânu: „Exact. SUA are poziţia foarte clară: de a-l dat jos pe Asad sau regimul lui Asad. Pe când Putin şi echipa lui au o poziţie totalmente inversă. El consideră că Asad este structura în Siria care ar putea să lupte mai bine cu Statul Islamic, cu aceşti rebeli din Statul Islamic. Într-un fel, el are dreptate criticând Statele Unite ale Americii de ce s-a întâmplat în Irak şi în Libia, când regimurile de acolo au fost răsturnate şi s-a creat un vacuum şi în vacuumul acesta nu au fost în stare să fie create la timp structurile statale care să ofere serviciile respective din acele ţări, dar şi să prevină un conflict intern, un război civil.”

Europa Liberă: Credeţi că Putin a înţeles mesajul venit de la Casa Albă, precum că totuşi discuţiile trebuie să se axeze pe Ucraina? Pentru că, din câte am înţeles, domnul Obama insistă pe ideea ca Rusia să respecte acordurile de la Minsk privind soluţionarea paşnică a problemelor secesioniste.

Vlad Spânu: „SUA vine cu informaţia care spune: „Noi vrem să ne întâlnim cu Putin pentru a discuta problemele în Ucraina şi angajamentele Rusiei de a implementa planul de pace care a fost conceput și decis la Minsk”. Însă Rusia spune că: „Noi vom vorbi despre Ucraina, dacă ne va permite timpul”. Aceasta înseamnă că, posibil, vor să evite această discuţie şi axarea discuţiei va fi pe Siria şi lupta împotriva Statului Islamic.”

Europa Liberă: Domnule Spânu, de doi ani se vorbeşte despre o deteriorare a relaţiei ruso-americane. Credeți că totuşi cele două mari puteri ar putea ajunge la un compromis, să găsească un limbaj potrivit, astfel încât să nu stea multă lume cu frica în sân?

Vlad Spânu: „Eu nu întrevăd în următorii un an sau doi o apropiere a poziţiilor SUA şi Rusiei în problemele cheie care sunt astăzi pe tapet. În special, vorbim de conflictul din Ucraina, unde Rusia este implicată şi americanii susţin guvernul de la Kiev, iar Rusia a creat conflictul din estul Ucrainei şi a anexat Crimeea. Deci, aici nu poţi găsi compromis. La fel, deocamdată, nu se vede niciun compromis în problema din Siria, când ambele poziţii sunt totalmente opuse. Mai există, evident, şi alte probleme, unde ar putea fi cooperare, însă eu, din dinamica relaţiilor care există până acum, nu văd că în următorii doi ani poziţiile vor fi apropiate şi se va găsi un numitor comun. Plus la aceasta, în SUA a început deja campania electorală privind alegerea preşedintelui din 2016. Deci, cu aceasta cu atât mai mult nu se va întâmpla nimic în acest an, în această perioadă din 2015-2016 până la alegerile care vor avea loc în noiembrie. După aceasta să ne mai gândim că îi va trebui noului preşedinte vreo şase luni de zile până va începe crearea unei strategii şi implementarea acelor puncte din strategie.”

Europa Liberă: Cine va juca un rol mai mare în această regiune unde este situată şi Republica Moldova: SUA sau Federaţia Rusia?

Vlad Spânu: „Federaţia Rusă din start joacă un rol important, deoarece deja are trupele ei pe teritoriul Republicii Moldova, Georgiei şi Ucrainei şi acum îşi întăreşte poziţiile în Belarus. Întrebarea urmează altfel: va fi în stare Occidentul, Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii să contrapună o serie de măsuri pentru a balansa această influenţă puternică a Rusiei în regiune?”

Europa Liberă: Şi răspunsul care e?

Vlad Spânu: „Nu putem să ne aşteptăm în următorul an sau doi la mişcări radicale vis-a-vis de poziţia SUA în regiunea noastră, Georgia, Ucraina şi Moldova, în special, unde sunt conflictele care îngheţate, care dezgheţate.”

Europa Liberă: Şi atunci factorul geopolitic va fi şi în continuare important şi sonorizat de către forţele politice de la Chişinău, care nu uită să spună că Moldova este divizată şi în baza acestui factor geopolitic, geostrategic?

Vlad Spânu: „Este adevărat că situaţia din Republica Moldova depinde foarte mult de factorul geopolitic. Însă la fel de adevărat este şi faptul că cei din Republica Moldova se ascund după acest factor geopolitic, pentru a nu face acţiuni care depind de ei la faţa locului. Mă refer la foarte multe acţiuni care s-ar fi putut face în vederea prevenirii unor conflicte existente deja dintre guvern şi grupurile minoritare din Republica Moldova, mă refer la găgăuzi, ruşi, ucraineni. Deci, acele probleme care sunt între Tiraspol şi Chişinău ar fi putut fi scoase, dacă se crea o strategie şi se implementa această strategie cu paşi mărunţi. La fel, o problemă care e mai puţin vizibilă este cea cu găgăuzii.

Cu găgăuzii eu cred că e o problemă cu mult mai simplă de rezolvat, însă nu se rezolvă şi, din păcate, creşte dintr-un ghem micuţ de probleme într-un ghem mare, deoarece iarăşi nu există o strategie din partea Chişinăului cum să faci ca aceste grupuri etnice de găgăuzi sau bulgari să fie mai bine integrate în statul Republica Moldova. Atunci când nu sunt aceste acţiuni, întotdeauna există o portiţă pentru ţări cum ar fi Rusia, care are putere în zonă, pentru a influenţa aceste grupuri etnice şi a deveni o problemă pentru statul Republica Moldova.”

XS
SM
MD
LG