Linkuri accesibilitate

Cum a ajuns România să fie înscrisă în rîndul ţărilor antieuropene? (Observator Cultural)


Actualul șef al diplomației române antrenează România în dispute „inutile” cu Budapesta și spre posibile tensiuni cu Kievul (22)

Poziția adoptată de România la Consiliul Justiție și Afaceri Europene este criticată sever de cei mai mulți comentatori. După cum se știe, ministrul român de interne a participat la reuniunea de la Bruxelles cu mandatul, de a vota împotriva sistemului de cote de refugiați stabilite de la nivelul Comisiei Europene. Un vot similar au mai dat numai Cehia, Slovacia și Ungaria. Polonia, care inițial se situa pe aceeași poziție, s-a repliat pe parcurs și a acceptat varianta în care refugiații urmează să fie distribuiți în două etape.

„Cum a ajuns România să fie înscrisă în rîndul ţărilor antieuropene alături de permanent eurosceptica Cehie, mereu naţionalista Slovacie şi din ce în ce mai nedemocratica Ungarie?” - se întreabă Cristian Pârvulescu într-un articol apărut în săptămânalul „Observator cultural”.

În opinia lui, „România s-a complăcut să se refere doar la mecanismul de repartiţie obligatorie al refugiaţilor, dovedind cecitate politică (...) şi slabă ancorare democratică”. În criza refugiaților e vorba despre drepturile omului, adică de ”esenţa nenegociabilă a democraţiei”.

Cristian Pantazi sscrie pe site-ul Hotnews că era previzibil înfrângerea la vot a României. În consecință, menținerea pe poziția adoptată de președintele Klaus Iohannis în 7 septembrie, când a făcut prima declarația pe tema refugiaților, trebuie luată ca o înfrângere a domniei sale. Cristian Pantazi are în vedere în primul rând ”pirueta” făcută de președinte în declarații. După reuniunea JAI, a admis ușor că pot fi primiți nu doar 1785 refugiați, ci 6300. ”Klaus Iohannis a dezamăgit în primul său mare dosar de când e președinte. Mai mult, (...) și-a proiectat singur imaginea unui președinte ezitant, lipsit de forță, incapabil sa fie lider”. Și n-ar fi doar atât. Comentatorul consideră că este un eșec major de politică externă pentru România, tocmai acum, când șeful statului va merge în America, la Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite.

Același diagnostic și în analiza lui Armand Goșu, în revista „22”: „Înfrângere umilitoare a diplomației române” . Concluziile sunt foarte aspre. Între ele se află și aceea că actualul ministru de externe Bogdan Aurescu n-ar fi la înălțimea așteptată. „Este absent din dezbaterea publică pe teme importante, scrie Goșu, iar atunci când intervine copiază paradigma jenantă în care funcționa diplomația românească pe vremea Guvernului Văcăroiu, cu Meleșcanu la Externe”. În plus, se mai spune în „22”, actualul șef al diplomației antrenează România în dispute „inutile” cu Budapesta și spre posibile tensiuni cu Kievul.

XS
SM
MD
LG