Linkuri accesibilitate

Guvernatorul BNR spunea la începutul verii că este destul de probabil ca și peste 10 ani România să aibă tot leul ca monedă națională.

Data la care România ar putea adopta euro ca monedă națională este din nou amânată. 2019 este prea aproape, iar Bucureștiul nu are toate temele făcute.

Termenul inițial de trecere de la leu la euro a fost 2015, dar criza economică din perioada 2010-2012 în care țara a fost la un pas de faliment a arătat pentru prima dată că economia românească a crescut nesănătos și că nu poate face față concurenței din zona euro.

Joi, viceguvernatorul Bănci Naționale a României (BNR), Bogdan Olteanu a declarat că un „nivel decent de convergență” reală cu statele din zona euro ar putea fi atins abia în 2022 sau 2023.

Ceea ce vrea să spună înaltul oficial al BNR este că în ciuda faptului că inflația anuală este sub 3%, iar deficitul bugetar a scăzut constant, totuși în România cursul de schimb leu-euro nu a fost stabilizat în mod natural și că această stabilitate continuă să fie asigurată prin intervenția Băncii Naționale.

Înainte să fie acceptată în clubul euro, România ar trebui să participe la așa numitul mecanism al ratelor de schimb între euro și monedele țărilor aspirante la euro.

Participarea la acest mecansim este un exercițiu obligatoriu de pregătire pentru evitarea fluctuațiilor mari între monedele naționale și euro.

Dacă lucrurile mergeau bine, reformele erau făcute la timp, economia era îndreptată de la început mai mult spre producție decât spre comerț, servicii și dezvoltări imobiliare poate că lucrurile stăteau altfel.

Între timp, însă, prognozele sunt din ce în ce mai pesimiste, iar guvernatorul Băncii Naționale Mugur Isărescu spunea la începutul verii că este destul de probabil ca și peste 10 ani, România să aibă tot leul ca monedă națională.

Isărescu a mers chiar mai departe și i-a urat o viață cât mai lungă leului, ținând, poate, cont și de contextul economic și politic european, care sugerează că ar putea apărea probleme de sustenabilitate în zona euro.

Specialiștii băncii centrale românești consideră că pentru trecerea la euro, dar și pentru celelalte măsuri, România are nevoie ca de aer de creșterea Produsului Intern Brut.

De altfel una dintre problemele mari ale țării o reprezintă scăderea investițiilor străine cu 5 miliarde de euro, față de anii dinaintea crizei, când anual intrau în România 7,5 miliarde de euro din investiții directe.

Acum suma acestora abia atinge 2,5 miliarde.

Câtă vreme România rămâne pe ultimul loc la productivitate în Uniunea Europeană, nu poate atrage investiții semnificative și nu-și poate crește PIB-ul este greu de crezut că va risca să adere la euro, chiar dacă a îndeplinit aproape toate condițiile necesare cerute pentru a intra în zona euro.

XS
SM
MD
LG