Linkuri accesibilitate

Sistemul politic se opune de fapt în continuare eforturilor DNA, iar Fiscul pare că a intrat în acest joc împotriva anticorupției.

Fiscul din România susține că peste jumătate din totalul prejudiciilor trimise de procurorii anticorupție spre executare ar fi irecuperabile din cauză că se află în insolvență, într-o acțiune de partaj sau în alte situații care îi împiedică pe inspectorii fiscali să le confiște.

Reacția Fiscului vine după ce șefa Direcției Naționale Anticorupție, Codruța Kovesi a criticat lentoarea acestei instituții, adăugând că DNA identifică banii și bunurile provenite din corupție, după care le pune sub sechestru și că îi oferă Fiscului „pe tavă” totul.

De fapt, după ce hotărârea judecătorească devine definitivă Fiscului îi revine doar sarcina de a executa hotărârea de condamnarea. Kovesi a declarat în urmă cu două luni că ANAF, Agenția Națională de Administrare Fiscală, a confiscat anul trecut doar 5% din prejudiciile descoperite în dosarele de corupție.

Numai din dosarele procurorilor anticorupție suma pe care Fiscul ar trebui să o recupereze prin confiscare este de peste 300 de milioane de euro, după cum a spus procuroarea șefă a DNA.

Dacă nu se descurcă, inspectorii fiscali ar trebui să predea această atribuție unei instituții „care vrea să facă acest lucru”, a spus Codruța Kovesi.

Într-un comunicat de presă de vineri Fiscul o contrazice, însă, pe șefa DNA și insistă că valoarea prejudiciilor din dosarele instrumentate de procurorii anticorupție ar fi doar jumătate din cât a afirmat Kovesi, adică 150 de milioane.

Totuși, oficialități ale ministerului de interne de care aparține Agenția Națională de Administrare Fiscală nu au oferit alte date, spre exemplu, cât la sută din bunurile provenite din corupție și puse sub sechestru au fost confiscate.

La începutul acestui an președintele Klaus Iohannis a atras la rândul său atenția că „recuperarea prejudiciilor, asemenea executării pedepsei” este „obligatorie”, „nu opțională” pentru autoritățile statului român.

Din punctul lui de vedere este „inacceptabil” gradul de recuperare, despre care a spus că ar fi 10%. Nimeni nu știe, însă, exact cât din bunurile obținute din corupție de persoane condamnate au fost confiscate de stat.

Un raport al Expert Forum apreciază ar fi vorba despre 5-8% din pagubele dovedite de DNA, dar cel mai bun exemplu este situația fostului senator Dan Voiculescu, a cărui familie patronează trustul de presă Intact, care deține inclusiv Antena1 și Antena3.

60 de milioane de euro este prejudiciul stabilit de Înalta Curte în acest dosar care l-a condamnat acum mai bine de un an pe la închisoare pe Dan Voiculescu.

Instanța a dispus confiscarea mai multor imobile aparținând inculpaților, printre care și sediile posturilor de televiziune. Fiscul susține că a demarat recuperarea, dar deocamdată nu se văd niciun fel de rezultate

Fiindcă Fiscul nu face față acestor situații, dar și fiindcă modelul din statele europene este altul, ministerul Justiției a lansat în dezbatere publică proiectul de lege prin care ar urma să se înființeze Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Sechestrate.

Rolul Agenției va fi să identifice bunurile care provin sau au legătură cu infracţiunile şi să se asigure că acestea, după ce sunt sechestrate de procurori sau confiscate de stat în virtutea unei sentinţe judecătoreşti definitive, sunt valorificate, iar banii ajung la bugetul de stat.

În vreme ce DNA continuă lupta susținută împotriva corupției, guvernul și majoritatea parlamentră nu se grăbesc deloc să pună pe picioare acestă nouă instituție, care să aibă grijă ca banii cu care a fost păgubit statul prin corupție să se întoarcă în cele din urmă tot în bugetul bugetul public.

Sistemul politic se opune de fapt în continuare eforturilor DNA, iar Fiscul pare că a intrat în acest joc împotriva anticorupției.

XS
SM
MD
LG