Pe fundalul crizei din sistemul bancar și înrăutățirii situației economice, posibilul credit din partea Guvernului României, în valoare de 150 de milioane de euro ar putea micșora din povara bugetară a executivului de la Chișinău, este de părere Valentin Buda, redactorul-şef adjunct de la „Evenimentul zilei”. El notează că acest sprijin financiar ar trebui să fie oferit în afara lozincilor politice, deși nu exclude faptul că politicieni de pe ambele maluri ale Prutului vor încerca să-și adjudece meritul:
„Ajutorul pe care România îl acordă Republicii Moldova trebuie să vină necondiționat și să treacă dincolo de așa-zisele interese, mai mult sau mai puțin meschine ale clasei politice, fie că vorbim de cea de la București. Pentru că și acolo sunt acuzații că Victor Ponta ar încerca să mituiască electoratul basarabean. Cred că acest ajutor trebuie să vină dincolo de declarații pompoase și de lozinci patriotarde, pentru a susține dezvoltarea Republicii Moldova și pentru a atinge exact acele puncte în care ajutorul financiar al României poate susține dezvoltarea stabilă și sustenabilă a Republicii Moldova, cu mențiunea că aceste ajutoare care vin dezinteresat din partea contribuabilului român să nu fie contabilizate în dividende politice.”
Referindu-se la banii promiși de premierul Ponta, Jurnalistul Ion Terguță, directorul MIR TV Moldova spune că deocamdată nu este clar în ce măsură acest împrumut ar putea salva Republica Moldova, de vreme ce alți donatori externi nu acorda asistență, în lipsa unui program cu Fondul Monetar Internațional. Jurnalistul susține că demisia guvernatorului BNM, Dorin Drăguțanu, urmată de amânarea negocierilor pentru un credit din partea FMI, și reproșurile ce au urmat, vorbesc despre o aprigă bătălie între partidele de la guvernare:
„Ceea ce s-a întâmplat în cazul guvernatorului Băncii Naționale dovedește acest lucru. Să luăm în calcul declarația președintelui parlamentului, care imediat l-a acuzat pe premierul Streleț pentru faptul că ar fi provocat sau ar fi insistat prea mult pe demisia guvernatorului Băncii Naționale. Dacă pornim de la această logică, s-ar putea ca Partidul Democrat, de exemplu, să ceară într-un moment când lucrurile se vor înrăutăți foarte mult demisia actualului guvern, și nu ar fi în premieră. Dar una peste alta, Republica Moldova nu are acum posibilitatea să negocieze cu Fondul Monetar Internațional un nou program, ceea ce ar însemna că situația economică a țării va degrada.”
Europa Liberă: Vedem pe fundalul acestor evenimente că mișcarea protestatară din centrul capitalei se mărește.
„Ea crește, crește în intensitate, apar alte partide. Deși obiectivele lor sunt comune, scopurile sunt total diferite. Primii, Platforma DA insistă pe apropierea și integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, iar partidele de stânga, cu socialiștii și partidul lui Renato Usatîi insistă pe apropierea de Uniunea Vamală, deci au scopuri diametral opuse. Autoritățile, din punctul meu de vedere ar trebui să accepte cel puțin parțial cerințele protestatarilor, și anume scoaterea instituțiilor statului de sub control politic și ușor, ușor întoarcerea Republicii Moldova într-o albie democratică, refacerea sistemului juridic, pornirea unor anchete în privința fraudării celor trei bănci.”
