Linkuri accesibilitate

Transmiterea gestionării bunului comun la nivel local este modelul pe care trebuie să-l urmeze R. Moldova dacă vrea să-şi modernizeze agricultura.

În urmă cu un an asociațiile utilizatorilor de apă abia fuseseră create. A fost nevoie de multe întâlniri cu localnicii pentru a-i face să înțeleagă că vor trebui să coopereze pentru a-şi stabili singuri tarifele şi pentru a gestiona sistemele de irigare modernizate cu banii americanilor.

Reprezentanții Programului Compact al guvernului SUA spun că transmiterea gestionării bunului comun la nivel local este modelul pe care trebuie să se bazeze Republica Moldova dacă vrea să-şi modernizeze agricultura.

Un an este însă prea puțin pentru a schimba mentalități, recunosc donatorii, dar şi fermierii antrenați în organizarea asociațiilor.

Președinta asociației utilizatorilor de apă pentru irigare din Filipeni, raionul Leova, Lidia Cara, spune că lucrează cu peste 800 de proprietari de terenuri, care deţin de la 10 ari până la sute de hectare de pământ. Cu terenuri atât de fărâmițate, zice ea, este greu să faci agricultură performantă, iar una dintre soluțiile la îndemână sunt asociațiile sau cooperativele.

„Foarte multă tehnică ne dau, câte două Bauere, un tractor Belarus, remorcă şi ATV-uri ne dau”.

Europa Liberă: Cum vedeți acest gest?

„Un cadou şi un pas înainte pentru succesul asociațiilor”.

Europa Liberă: Asociația este ceva nou pentru Moldova. A prins asta între fermieri?

Lidia Cara

Lidia Cara

​„Da, dar încă avem nevoie de școlarizare, pentru a-i convinge. Cu cadourile acestea cred că o să fie convinși 100%. Cele mai mari provocări ale asociației este convingerea oamenilor să plătească cotizațiile, fiindcă ei încă nu înțeleg efectele asociației.”

Până a veni oficialii la ceremonia de înmânare a tehnicei agricole tractoristul Eugeniu Ceban din Roşcani, raionul Anenii Noi, examinează minuțios cadourile oferite de guvernul SUA.

„Îi bine, sunt frumușele, vom vedea de-acum la lucru cum vor fi. Apoi americanii ne-o dat granturile aceste şi au tras şi sisteme de irigare, asta au făcut în ajutor, şi tehnică ne dă. Pentru asociații e bine”.

Donaţia a costat 800 de mii de dolari şi a fost făcută din contul economiilor Programului Compact. Ambasadorul SUA în Republica Moldova, James D. Pettit, le-a spus fermierilor care se întorc echipamentul agricol acasă că speră că acesta va fi folosit în mod democratic şi transparent.

„Statele Unite lasă în urmă un drum ce servește Moldovei ca exemplu al excelenței în gestionarea proiectelor controlului calității şi implicării comunității. Lăsăm în urmă zece sisteme moderne de irigare ce pot ajuta agricultorii să diminueze efectele schimbării climatice prin trecerea la agricultură mai profitabilă. Lăsăm în urmă un cadru legal pentru un mod eficient şi modern de gestionare a utilizării apei, precum şi modele de succes ce pot fi reproduse. Știm că le veți folosi pentru a duce Moldova într-o epocă a unui sector agrar mai puternic, mai profitabil, astfel încât produsele Moldovei să poată fi găsite oriunde în lume”.

Directoarea executivă a Fondului Provocările Mileniului – Moldova, Valentina Badrajan, afirmă că tehnica agricolă transmisă asociațiilor va asigura durabilitatea investițiilor făcute în sistemele de irigare. În același timp, zice ea, nu toți producătorii agricoli îşi pot permite să procure echipament de irigare, astfel asociațiile le vor putea presta servicii contra cost. Totodată, în următorii doi ani agricultorii vor continua să fie instruiți.

„Este nevoie ca aceste asociații să fie susținute în continuare că practic producătorii agricoli nu au avut la dispoziție nici un sezon agricol ca să gestioneze aceste sisteme operațional. Unele asociații au irigat şi în perioada de reconstrucție, dar sunt şi asociații care practic n-au experiență, n-au lucrat aceste sisteme de 20-30 de ani. Deci pentru noi şi pentru aceşti agricultori este o provocare pentru că mulţi din ei vor gestiona sistemele pentru prima dată”.

Valentina Badrajan a mai spus că Fondul Provocările Mileniului Moldova este gata să ofere asistență şi altor asociații din afara programului. Deja trei astfel de organizații, în care oamenii s-au asociat singuri, au apelat după sfaturi cum să gestioneze situațiile dificile în relațiile cu Agenția Apele Moldovei, cum să-şi rezolve alte probleme.

Badrajan recunoaște că nu este simplu să-i convingi pe agricultorii moldoveni să se asocieze şi să se gândească la bunul comun, dar cei cinci ani de Program Compact au pus o primă cărămidă solidă la temelie.

XS
SM
MD
LG