Linkuri accesibilitate

Alexei Buzu: „Sperăm că guvernul va fi deschis pentru a înțelege care este poziția sa”


Interviul dimineții cu directorul executiv al Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Mai multe organizaţii neguvernamentale au anunţat crearea unui „grup civic preocupat de relația Republicii Moldova cu FMI”, în special de procesul de negociere, semnare şi înfăptuire a unui nou Memorandum dintre cele două părţi. Reprezentanţii ONG-urilor au adresat un apel premierului Valeriu Streleţ şi reprezentantului permanent al FMI, Armine Khachatryan. Ce conţine acest apel şi ce condiţii ar trebui, în opinia semnatarilor, să fie asigurate la negocierea unui nou acord cu FMI?

Întrebări pentru convorbirea cu unul dintre semnatarii apelului, Alexei Buzu, director executiv al Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Europa Liberă: Aşadar, un grup civic preocupat de relația Republicii Moldova cu FMI, grup creat de o serie de ONG-uri, a solicitat executivului moldovenesc şi decidenţilor FMI să asigure anumite condiţii la eventuala negociere a unui acord Republica Moldova–FMI. Este vorba, în primul rând, de asigurarea maximei transparenţe posibile a negocierilor, de exemplu, dar şi, în particular, de „evitarea măsurilor fiscale regresive”, introducerea, „măsurilor pentru susţinerea, protecţia celor vulnerabili” ş.a.m.d. Sunteţi unul dintre semnatarii acestui apel, acestei solicitări. Mai întâi de toate, de ce aceste solicitări acum? Care este justificarea lor?

Alexei Buzu: „Noi credem că un acord cu FMI în situaţia actuală a Republicii Moldova este foarte binevenit. Însă el trebuie să fie privit mai departe de anumite soluţii pentru criza bugetară în care s-a pomenit guvernul Republicii Moldova. Noi credem că un acord cu FMI ar putea fi o oportunitate importantă pentru Republica Moldova să treacă printr-o serie de reforme care trebuiau să fie implementate de foarte mult timp. Şi de aceea anume acum trebuie să presăm în special guvernul Republicii Moldova să accepte reformele care, de fapt, au dus indirect la situaţia pe care o avem în diferite sectoare – justiţie, sectorul bancar, energetică, piaţa muncii ş.a.m.d.”

Europa Liberă: Dacă citim atent acest apel, ne putem crea impresia că aveţi temerea că, pe de o parte, guvernul se va angaja pe nişte reforme dureroase pentru cetăţeni, iar pe de altă parte, nu va face reformele pe care s-a angajat de o sută de ori anterior şi care îl vizează în mod direct.

Alexei Buzu: „Credem că acum guvernul se află într-o poziţie în care are foarte mult nevoie de un asemenea acord. Pentru că, practic toţi partenerii de dezvoltare a Republicii Moldova au condiţionat suportul financiar cu un acord cu FMI. Şi credem că în acest caz guvernul va trebui să accepte şi guvernului Republicii Moldova i se vor impune mult mai multe condiţionalităţi ca în celelalte cazuri, când a negociat cu FMI.

Pe de altă parte, există o presiune din partea societăţii mult mai mare faţă de clasa politică şi, în special, guvern pentru a iniţia aceste reforme. Şi de aceea noi am considerat de bună cuviinţă să încercăm să ne facem datoria, din partea societăţii civile, să ne asigurăm că un nou acord se va alinia acestor criterii pe care le-am menţionat în solicitarea noastră.”

Europa Liberă: În condiţiile de acum, măsurile asupra cărora vor insista negociatorii FMI nu pot să nu fie dure, austere, nepopulare ş.a.m.d., astfel încât Republica Moldova, strigând cureaua, să poată reveni la normalitate. FMI totuşi nu este o instituţie de caritate, ci o instituţie care judecă extrem de pragmatic, dur şi nemilos deseori, în numele binelui partenerului. De ce ar oferi acum indulgenţe, ceea ce în general se numește pomeni?

Alexei Buzu: „Noi de aceea în solicitarea noastră ne-am referit la echitate şi credem că atât Fondul Monetar Internaţional, cât şi noi, societatea civilă, facem o diferenţiere dintre populismul practicat de clasa politică din Republica Moldova, care uneori ridică salarii sau pensiile nejustificat, şi o abordare echitabilă.

Noi înţelegem că într-o situaţie economică mai precară, în special păturile vulnerabile vor avea de suferit, dar toate aceste măsuri, dincolo de măsurile de strângere a curelei sau măsurile de politici, ele trebuie să ţină cont de nevoile speciale ale acestor grupuri. Şi credem că atunci când va fi o abordare justă, toţi sau majoritatea membrilor societăţii vor susţine.

Vă dau un exemplu: în Ucraina anul trecut, când a fost negociat un acord cu FMI, guvernul a scos toate subsidiile pentru sectorul energetic, 40% din preţul la gaz constituia subsidii ale statului, dar au introdus pentru anumite categorii sociale anumite plăţi, prestaţii sociale pentru a compensa. Şi în Ucraina această măsură a fost susţinută, pentru că se cunoştea că măsura precedentă ducea la o corupţie în acest sistem.”

Europa Liberă: E limpede. Dar când negociatorilor li se cere „evitarea măsurilor fiscale regresive”, ce se are în vedere, de fapt?

Alexei Buzu: „Se are în vedere că, spre exemplu, noi ne-am uitat în experienţa multor ţări și pentru unele guverne, ca să sporească plăţile către stat, există tendința de a ridica procentajul la TVA pentru anumite produse şi acest lucru constituie o măsură regresivă fiscală. Pentru că, în primul rând, va bate în cetăţenii care consumă, din salariile lor. Şi noi credem că în cazul în care se vor introduce măsuri de austeritate, ele trebuie să fie echitabile.

Spre exemplu, inechitatea din sistemul de pensii, când diferite grupuri profesionale se bucură de anumite privilegii, în timp ce marea majoritate nu le au. Şi aceasta am avut în vedere. Noi înţelegem că la un moment dat va fi nevoie să strângem cureaua, dar modul în care este făcut acest lucru trebuie să fie echitabil. Şi, totodată, noi credem că, prin realizarea unor reforme, spre exemplu, liberalizarea sistemului energetic, vom putea compensa. Pentru că dacă ne uităm la rapoartele Curţii de Conturi, vedem câte resurse publice sunt irosite prin acte de corupţie, prin procese de achiziţii publice frauduloase şi comparăm care sunt sumele pentru prestaţiile sociale, diferența este foarte mare.

O reformă a administraţiei publice, a sectoarelor pe care noi le-am menţionat credem că va compensa din strângerea de curea pentru finanţele publice din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Cereţi, la fel, introducerea măsurilor pentru susţinerea şi protecţia celor mai vulnerabili cetăţeni. Când se cere aceasta, bănuim că s-ar sugera că ar exista bani pentru aşa ceva. Chiar să existe rezerve în situaţia de acum?

Alexei Buzu: „Cum am menţionat, noi credem că suma necesară pentru protecţia socială nu este atât de mare comparativ cu alte linii de buget. Noi nu cunoaştem cu exactitate care este situaţia acum a finanţelor publice, se vehiculează mai multe zvonuri, fie că avem bani pe o lună, două luni, sunt bani pentru pensii sau nu.

De aceea, noi am solicitat guvernului, chiar în primul punct, să inducă mai multă transparenţă. Dacă vă aduceţi aminte, în 2014 de la Fondul Monetar Internaţional am aflat despere frauda din sistemul bancar şi de aceea noi am solicitat ca guvernul să ofere un tablou foarte clar a ceea ce ţine de situaţia finanţelor publice locale, situaţia din sistemul bancar, care au fost datoriile, care au fost pierderile, care este prognoza de recuperare a activelor ş.a.m.d. Atunci credem că, informând toate părţile interesate, vom putea lua o decizie comună într-adevăr să ne angajăm într-un efort de reformă profundă.”

Europa Liberă: În general, s-a pornit de la vreun precedent în care FMI şi autorităţile unui stat să fi cooptat o a treia parte, entităţi ale societăţii civile, de exemplu, care să-şi modeleze poziţia, în funcţie de solicitările acestor parteneri? Sau e inovaţie moldovenească doar?

Alexei Buzu: „Noi credem că au existat şi alte cazuri. Noi nu pretindem să fim a treia parte la masa de negocieri. Această solicitare o vedem, în primul rând, adresată guvernului, pentru că guvernul va fi acea entitate responsabilă de reforme. Şi noi cerem mai multă deschidere anume faţă de ei. Pentru că practica Fondului Monetar Internaţional este că mereu au avut întâlniri cu reprezentanţi ai societăţii civile, au publicat analizele tuturor misiunilor pe care le-au avut, însă niciodată nu am avut şi nu am înţeles care a fost viziunea foarte clară a guvernului în acest sens.”

Europa Liberă: Aveţi vreun răspuns, a propos, de la guvern?

Alexei Buzu: „Noi am primit anumite semnale. Am adresat această solicitare ieri. Am primit şi anumite semnale şi din partea Fondului Monetar Internaţional cu deschiderea lor de a ne întâlni şi de a discuta, de a vedea opinia societăţii civile.

Noi sperăm că şi guvernul va fi deschis şi vom înţelege care este poziţia guvernului, ne va oferi mai multe informaţii şi vor consulta nu doar reprezentanţii societăţii civile sau reprezentanţii acestui grup, dar reprezentanţii tuturor grupurilor afectate de procesul de reformă.”

Europa Liberă: Vă mulțumim.

XS
SM
MD
LG