Linkuri accesibilitate

Viorel Gârbu: „Moldova are nevoie de creditul oferit de Fondul Monetar Internaţional şi nu invers”


La o demonstrație de protest în fața BNM

La o demonstrație de protest în fața BNM

Interviul dimineții cu expertul Institutului Economiei de Piaţă.

Guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, şi-a anunţat demisia – coincidenţă sau nu – în timp ce o misiune a FMI sosește la Chişinău pentru negocierea unui nou acord, considerat vital pentru Republica Moldova. Guvernatorul, însoţit în decizia sa şi de prim-viceguvernatorul, Marin Moloşag, şi-a motivat demisia prin ceea ce a spus că ar fi un amestec brutal al politicului în treburile bancare, inclusiv ale Băncii Centrale, ci nu prin, cel puţin, neglijenţa de serviciu de care este acuzat de criticii săi. Ce explicaţii, justificare şi efecte poate avea această demisie în plină criză financiar bancară?

Punctul de vedere al expertului Institutului Economiei de Piaţă, Viorel Gârbu.

Europa Liberă: Domnule Gârbu, e o demisie şi aşteptată, şi neaşteptată a guvernatorului BNM, alături de mâna sa dreaptă, prim-viceguvernatorul acestei instituţii bancare. Din punctul dumneavoastră de vedere, ce efecte poate avea acest gest pe termen scurt şi lung?

Viorel Gârbu: „În opinia mea, demisia domnului Drăguţanu împreună cu prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale, domnul Moloşag, a fost mai degrabă o demisie neaşteptată. A fost o demisie, dacă vreţi, dorită, societatea îşi dorea să fie anumite schimbări la Banca Naţională, dar totuşi nu se aştepta cred că nimeni la faptul că, conducerea de vârf a acestei instituţii va pleca în demisie, din proprie iniţiativă. Lucrul acesta, mai degrabă, va exercita un impact negativ decât pozitiv, din punctul meu de vedere.

Conducerea Băncii Naţionale era bine să-şi păstreze funcţiile până se finaliza negocierea unui memorandum cu Fondul Monetar Internaţional, fiindcă aici eu văd cel mai mare risc, să nu apară anumite tensiuni şi să nu apară anumite dispoziţii din partea acestei instituţii care să nu ducă la finalizarea acestui document, document de care avem foarte multă nevoie pentru a ne continua cursul reformelor şi pentru a atrage asistenţa externă.”

Europa Liberă: Totuşi, potrivit legislaţiei în vigoare, dacă îmi amintesc bine, Parlamentul ar avea la dispoziţie trei luni pentru a decide dacă acceptă sau nu cererea de demisie a celor doi. Dacă deputaţii vor trage de timp, domnul Drăguţanu şi adjunctul său ce mandat vor avea în această perioadă? Vor avea puteri obişnuite de decizie, vor putea acţiona cum au acţionat până acum?

Viorel Gârbu: „Da, exact, în perioada acestor trei luni mandatul actualului guvernator al Băncii Naţionale este unul deplin, sunt exact aceleaşi funcţii pe care le-a exercitat şi până la momentul declarării demisiei. Da, Parlamentul are la dispoziţie trei luni pentru a lua o decizie pentru a accepta demisia guvernatorului. Dacă demisia nu se acceptă în această perioadă, domnul guvernator este liber să plece, nu este obligat de lege să mai exercite funcţia de guvernator, funcţie pe care o exercită la moment.”

Europa Liberă: Dar BNM după anunţul de ieri poate fi considerată o instituţie funcţională?

Viorel Gârbu: „Da, cu siguranţă. Ieri am auzit doar despre demisia conducerii instituţiei, lucrul acesta în final este, aşa sau altfel, firesc. Au mai fost cazuri de genul acesta în alte instituţii şi acest lucru nu înseamnă automat că instituţia nu este funcţională. Instituţia continuă să activeze, BNM este în totalitate funcţională. De altfel, şi funcţia de guvernator este în totalitate funcţională. Domnul Drăguţanu, domnul Moloşag îşi vor exercita în continuare atribuţiile pe care le au la moment, dar şi-au declarat voinţa să plece din funcţia pe care o ocupă. Şi acest lucru este perfect legal.

Instituţia este funcţională, doar că se creează anumite dispoziţii în partea ce ţine de negocierea unui memorandum. Aici mai degrabă trebuie observat faptul că Moldova are nevoie de acest credit oferit de Fondul Monetar Internaţional şi nu invers. Nu este dorinţa Fondului Monetar Internaţional să ne ajute pe noi, ci noi avem foarte multă necesitate să semnăm un document cu această instituţie.”

Europa Liberă: Dar în ce măsură această autodecapitare, cerută acum de conducerea BNM, poate compromite şi cum eventualele negocieri cu FMI, ai cărui negociatori au sosit la Chişinău, în perfectă coincidenţă aproape, am putea spune, cu anunţul demisiei?

Viorel Gârbu: „Ne dăm seama că a fost intenţia conducerii Băncii Naţionale să-şi dea demisia anume în perioada aceasta. Nu înţeleg care a fost ideea să aleagă anume această dată. Am auzit explicaţia domnului Drăguţanu, precum că noul guvernator să-şi asume răspunderea pentru modul în care va activa instituţia şi faţă de, nu ştiu, conţinutul sau modul de implementare a acestui document semnat cu Fondul Monetar Internaţional.

Din punctul meu de vedere, totuși a fost un lucru foarte nereuşit, era bine conducerea BNM să fie menţinută în perioada în care se află aici Misiunea Fondului Monetar Internaţional. Este o misiune foarte importantă, sunt negocieri extrem de importante, care necesită a fi duse până la capăt. Iar noi avem din partea negociatorilor nişte reprezentanţi, actualul guvernator şi actualul prim-viceguvernator, care au cu totul alte dispoziţii, deja au cu totul alte gânduri, nu-şi mai doresc să continue activitatea în funcţia pe care au exercitat-o până acum, ci au, poate, alte intenţii pe viitor. Şi acest lucru, într-un fel, ne poate dăuna din punctul de vedere al acredităţii acestui document, dar posibil şi din partea atitudinii pe care o poate avea Fondul Monetar Internaţional faţă de Republica Moldova.

Era important să fim foarte bine pregătiţi. Ne aducem aminte perioada anterioară în care era planificată o vizită, ne-am confruntat cu demisia guvernului Gaburici, Misiunea Fondului Monetar s-a amânat din acest motiv şi acum este aproape un lucru similar. Fiindcă Fondul Monetar Internaţional negociază nu cu guvernul, FMI negociază cu Banca Naţională şi acordă credit Băncii Naţionale. În cazul în care Banca Naţională nu are o conducere şi nu este cineva care să lupte pentru depăşirea problemelor cu care ne confruntăm, să promoveze reformele în cadrul acestei instituţii, înseamnă că şi dispoziţia Fondului Monetar Internaţional va fi cu totul diferită.”

Europa Liberă: Domnul Drăguţanu a invocat presiuni în trecut şi acum, nesuferite deja pentru domnia sa, din partea unor politicieni, care i-ar fi cerut să comită păcate politice certate cu menirea postului său, dar politicienii nu au putut semna în locul guvernatorului, cum preciza cineva. Împotrivirea adecvată a guvernatorului în faţa politicienilor care se presupune că au făcut presiuni asupra domniei sale ar fi putut face ca situaţia să nu fie atât de gravă cum este acum?

Viorel Gârbu: „Exact. Din punctul meu de vedere, Banca Naţională a dat dovadă de o performanţă extrem de joasă în activitatea sa, în perioada în care a fost condusă de domnul Drăguţanu, începând cu anul 2009. Acele argumente pe care le-a adus domnul Drăguţanu, precum că Banca de Economii a fost devalizată şi se exercitau presiuni foarte mari şi era un management de foarte proastă calitate asigurat de reprezentanţii Ministerului Finanţelor, îmi dau seama că aici totul este adevărat. Dar cred că atunci când dumnealui a atestat această realitate, era momentul să-şi dea demisia, fie să pună piciorul în prag.

Pe dumnealui nu l-am auzit foarte mult, dacă ne amintim, mai mult numele Drăguţanu apare în presă începând cu anul trecut sau anul 2013, atunci când Banca de Economii deja a intrat într-o criză care s-a adâncit din ce în ce mai mult. Până la acel moment, domnul Drăguţanu era mai mult neauzit, auzeam despre faptul că dumnealui luptă eficient cu inflaţia.

Unica performanţă a Băncii Naţionale a fost precum că a reuşit să ajung la acel indicator de 5% a ratei inflaţiei, cel puţin în valoare estimativă, în jurul acestui indicator, ceea ce este foarte bine. Dar dumnealui a neglijat în totalitate alte funcţii foarte importante ale Băncii Naţionale, funcţii care, nefiind exercitate, au dus la ratarea şi a acestui indice de performanţă, cum este rata inflaţiei, acum ne confruntăm cu o rată a inflaţiei de peste 12%. Şi acest lucru se va înrăutăţi în perioada următoare.”

Europa Liberă: Cât de justificată vi se pare invocarea legislaţiei defectuoase, eventual, premeditat defectuoase, despre care domnul Drăguţanu a spus că ar fi împiedicat BNM să ia măsuri eficiente de prevenire a dezastrului din sistem, adică a celui mai mare furt bancar de la, să spunem, descălecarea Moldovei până în prezent?

Viorel Gârbu: „Calificativul performanţei Băncii Naţionale trebuie să fie dat de instituţiile de resort, de Procuratură sau de anumite companii de audit. E greu acum să vii cu aprecieri, fiindcă într-adevăr este o activitate extrem de complexă care s-a desfăşurat pe o perioadă lungă de timp. Totuşi, din ce am observat eu şi din monitorizarea pe care am înregistrat-o privind activitatea Băncii Naţionale, Banca Naţională mai degrabă s-a comportat ca o instituţie influenţată politic şi nu ca instituţie autonomă în această perioadă. Şi pentru acest lucru este responsabilă doar conducerea Băncii Naţionale, a fost o decizie a acestei instituţii să se lase condusă politic. Banca Naţională avea capacitatea să influenţeze.

Banca Naţională avea capacitatea să pună în aplicare anumite instrumente. Sigur, nu toate instrumentele s-au pus la dispoziţia acestei instituţii atunci când a fost nevoie, legislația în domeniul bancar în Republica Moldova s-a perfecţionat, dar nu e bine să dăm în permanenţă vina pe legislaţie.

Legislaţia în Republica Moldova s-a detalizat, a devenit mai rafinată, a devenit un pic mai argumentată, mai flexibilă, oferind Băncii Naţionale anumite instrumente. Chiar şi până la moment, existau deja suficiente instrumente care acopereau întreg spectrul de probleme cu care ar putea să se confrunte Banca Naţională. Or, această instituţie nu a vrut să folosească aceste instrumente.

Din punctul meu de vedere, licenţa de activitate a Băncii de Economii trebuia retrasă chiar în 2013. Ne aducem aminte, erau mesaje nu foarte clare, voalizate din partea diverşilor actori, inclusiv din partea Băncii Naţionale, care ezita să se pronunţe privind activitatea Băncii de Economii. Or, atunci indicatorii de activitate erau sub limita minimă pe care o cere legea, în vederea retragerii licenţei. Deci, deja atunci puteau să fie realizate diverse activităţi.

Europa Liberă: Ce va putea face practic un nou guvernator în plină criză financiar-bancară? Mai ales că această funcţie este „juruită” politic, conform algoritmului politic, din câte înţelegem.

Viorel Gârbu: „Noul guvernator poate să facă ordine. Acest lucru îl aşteptăm de la oricine ar veni să ocupe această funcţie. Întrebarea e doar dacă autoritățile care vor numi un nou

Nodul problemelor este în domeniul politic din R. Moldova, într-un blocaj la nivelul Parlamentului...

guvernator conştientizează gravitatea problemelor cu care se confruntă Republica Moldova. Fiindcă nodul problemelor este în domeniul politic din Republica Moldova, într-un blocaj la nivelul Parlamentului.

Sunt și manifestaţiile din piaţă. Acest lucru vorbeşte despre faptul că noi avem două lumi diferite sau două lumi care se deplasează cu viteze diferite – avem politicul care nu conştientizează cât de gravă este problema în Republica Moldova şi avem cetăţeni care nu mai pot să suporte realităţile din Republica Moldova.

În cazul în care politicul va aborda cu toată seriozitatea problema legată de sectorul bancar, acele probleme care sunt administrate de Banca Naţională şi va găsi o candidatură potrivită, o persoană într-adevăr profesionistă să ocupe această funcţie, atunci va fi succes în viitor. Fiindcă sunt foarte multe probleme de rezolvat în sectorul bancar. În caz contrar, vom continua să ne confruntăm cu crize din ce în ce mai profunde.”

XS
SM
MD
LG