Fostul ministru de Finanţe, Veaceslav Negruţă, a reacţionat, pe blogul său la demisia conducerii Băncii Naţionale, observând că aceasta a fost anunţată exact în ziua în care la Chişinău a aterizat echipa Fondului Monetar Internaţional pentru eventuale negocieri cu autorităţile din Republica Moldova. Paralizia BNM poate fi argument serios pentru FMI, chiar fiind deja în Chişinău, să-şi amâne iar misiunea. Pentru Veaceslav Negruţă este evident că nu se doresc negocierile cu FMI. Fostul ministru al Finanţelor îşi opreşte atenţia şi asupra imixtiunii politicului în activitatea Băncii Naţionale. Această imixtiune, continuă Veaceslav Negruţă, a existat permanent, iar BNM nu reuşit să asigure independenţa instituţiei. Problema ar fi în faptul că politicul a nominalizat şi instaurat în funcţii conducerea Băncii Naţionale.
Şi ediatorialistul Ziarului Naţional, Victor Ciobanu, face parte din tabăra experţilor care cred că demisia guvernatorului BNM ar putea pune în pericol negocierile cu FMI. Victor Ciobanu, e de părere că astfel ar putea fi justificată nesemnarea memorandumului cu Fondul. Economistul nu crede că demisia lui Drăguțau ar putea provoca o criză și mai mare pe piața financiar-bancară, în schimb ar putea apărea surprize la numirea viitorului guvernatorul al BNM, dacă pornim de la idea că și această funcție a fost împărțită conform algoritmului politic. Victor Ciobanu presupune că lui Dorin Drăguțanu I s-a sugerat să-şi dea demisia, momentul fiind oportun, având în vedere presiunile din societate. „Rămâne de văzut dacă vor urma și alte demisii din lista celor solicitate de protestatari”, a conchis editorialistul de la „Ziarul Naţional”.
Portalul Deschide.md îl citează pe ex-deputatul și fostul preşedinte al Comisiei parlamentare buget, economie şi finanţe, Veaceslav Ionință care constată că șansele ca FMI-ul să ajungă în Moldova, sunt egalate cu zero din momentul în care conducerea BNM şi-a dat demisia. „[…] Nevenirea FMI-lui în Moldova, aduce riscul ca Guvernul să nu poată scoate în capăt nimic din ce şi-a propus. Iar acuzaţia Guvernatorului că guvernarea nu-şi doreşte continuarea investigaţiei la BEM este una extrem de gravă.”
Anticorupţie.md scrie că Nadejda Pohilă, fosta şefă a Direcţiei finanţe şi evidenţă contabilă a Ministerului Culturii, condamnată penal, acum cinci ani, după ce a fost prinsă că a furat din salariile angajaţilor Inspectoratului Ecologic de Stat, unde deţinea aceeaşi funcţie, a ajuns contabila-șefă a Ministerului Educației. Ordinul de numire în funcție a fost semnat luni, 21 septembrie, de conducerea instituției. Funcționara a ajuns la Ministerul Educației prin transfer, de la Direcția finanțe a Primăriei municipiului Chișinău, unde a fost specialist principal. Nadejda Pohilă a fost vizată în mai multe anchete realizate de Centrul de Investigații Jurnalistice.
În februarie 2014, o investigație scotea la iveală că șefa Direcţiei finanţe şi evidenţă contabilă a Ministerului Culturii l-a acuzat pe Boris Focșa, fost ministru al Culturii, de spălare de bani, delapidări şi furturi. Funcţionara a recunoscut, practic, că i-a fost complice. Ulterior, ea şi-a retras plângerea adresată chiar lui Boris Focşa.
Ruslan Șevcenko analizează pe portalul de expresie rusă AVA.md felul în care reușesc să reformeze Orheiul și Bălțiul primarii acestor localități – oamenii de afaceri Ilan Shor și, respectiv, Renato Usatâi. Autorul comentariului menționează că dacă în cazul orașului Orhei schimbările sunt deja vizibile, acest lucru nu poate fi afirmat în cazul municipiului Bălți. „Ilan Shor a demonstrat că într-un termen restrâns, având calități de manager și fiind ajutat de o echipă cu experiență, pot fi realizate schimbări în bine într-un oraș dat uitării în ultimii 25 de ani”, scrie Șevcenko. „[…] Primarul R. Usatâi, în pofida faptului că are experiență de administrare a companiilor, nu reușește să facă față problemelor de administrare a orașului Bălți, activitatea sa reducându-se la implicarea sa în scandaluri, conflicte și declarații cu caracter politic”, observă autorul comentariului.
Deutsche Welle scrie că în RM guvernarea încă nu a căzut, dar doritori de a specula pe nemulțumirea oamenilor și, eventual, pe votul lor de protest, pentru a prelua guvernarea în cazul anticipatelor, apar cam la două zile. În relatarea sa, jurnalistul Vitalie Călugăreanu se referă la anunțul liderului socialiștilor, Igor Dodon, care a convenit cu liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatâi (primar de Bălți), să organizeze proteste non-stop, cu instalarea corturilor, în spațiul dintre Președinția și Parlamentul RM, începând cu 27 septembrie a.c. „[…] Deși se zvonește că între organizatorii din umbră ai protestelor pro-europene (Platforma DA) din centrul Chișinăului și planurile pro-rușilor Dodon și Usatâi de debarcare a puterii ar exista o legătură (unii chiar încearcă să acrediteze ideea că organizatorii sunt aceeași), liderii manifestației pro-europene au declarat luni că Dodon și Usatâi „nu au nici o șansă, deoarece ei promovează Uniunea Vamală” și că anume organizatorii protestelor pro-europene din centrul Chișinăului reprezintă „alternativa curată”, scrie jurnalistul.
Ziarul rus „Kommersant” publică rezultatele unui sondaj realizat de Centrul „Levada-Țentr”, potrivit cărora 49% din respondenți au spus că cel mai potrivit statut pentru Transnistria ar fi cel de stat independent. 17% din persoanele chestionate în Rusia au optat pentru o Transnistrie în componența R. Moldova. Rata indecișilor la acest subiect constituie 34%. Rezultatele sondajului se referă și la alte teritoriu separatiste din spațiul fost sovietic.
Directorul executiv al Asociației pentru Politică Externă, Victor Chirilă, citat de Radio Chișinău, declară că RM ar trebui „să-și revizuiască semnificativ viziunile sale în privința integrării europene.” „[…] Singura soluție a RM de a mai convinge UE să-i acorde statutul de membră este să valorifice pe deplin parteneriatul strategic cu România, ceea ce ar presupune inclusiv crearea unui spațiu economic comun, crearea unei piețe energetice comune și a unei piețe de capital”, susține expertul, potrivit căruia dacă va exista voință politică și sprijin din partea Bucureștiului, RM ar putea să se integreze în UE, prin România, în aproximativ zece ani.
Portalul Mold-street.com scrie că astăzi, la Constanţa, va avea loc a doua şedinţă comună a guvernelor României şi Republicii Moldova. O atenţie specială va fi acordată continuării proiectelor de infrastructură în domeniul energetic, pentru asigurarea interconectprii sistemelor naţionale electrice şi de gaze naturale, precum şi în domeniu transporturilor, prin proiectarea şi realizarea unor noi poduri peste Prut. Va fi exprimat interesul reciproc pentru posibila participare a unor companii din România la viitoare privatizări în diverse sectoare economice din Republica Moldova.
Este de aşteptat, mai scrie mold-street.com ca pe agenda convorbirilor în plen, în cadrul întâlnirilor separate ale primilor-miniştri Victor Ponta şi Valeriu Streleţ să fie incluse aspecte recente ale evoluţiilor în parcursul european al Republicii Moldova precum şi teme regionale de actualitate care preocupă cele două ţări.
