Linkuri accesibilitate

Un refugiat din Siria în Republica Moldova


Refugiați la granița dintre Ungaria și Croația, 21 septembrie 2015

Refugiați la granița dintre Ungaria și Croația, 21 septembrie 2015

Mohamad Abu Bakar a revenit acum un an din Siria, după ce în urmă cu 20 de ani a făcut studii la o universitate din Chișinău.

Republica Moldova a adăpostit până acum refugiați din circa 30 de țării ale lumii. Sunt oameni care fug de război, de persecuții pe criterii rasiale, religioase sau din motive politice. În prezent, cele mai multe solicitări de azil vin din partea cetățenilor Ucrainei, Siriei, Irakului și Afganistanului.

Ajuns în Moldova, orice străin care caută un refugiu și își exprimă temerea de a reveni în țara de origine, nu poate fi returnat în statul de unde au fugit. Este un drept fundamental al oricărui solicitant de azil, spune Traian Țurcanu, șeful Biroului de la Chișinău al Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiați. Tot așa, refugiații au dreptul la ședere pe teritoriul Republicii Moldova, timp în care persoana este documentată urmând ca în maxim jumătate de an să se ia o decizie asupra formei sale de protecție. În tot acest răstimp, spune Traian Țurcanu, solicitanții de azil au la îndemână mai multe drepturi:

„Până primește un răspuns la cererea de acordare a unei forme de protecție, persoana se bucură de mai multe drepturi. Dacă e vorba de un minor, atunci are acces la sistemul de educație, gratuit, care este valabil și pentru cetățenii Republicii Moldova. Dacă este vorba de studii universitare, aceștia pot fi încadrați în aceleași condiții ca și cetățenii străini. Din momentul în care sunt înregistrați și documentați corespunzător ca solicitanți de azil, pot să muncească, li se oferă acest drept.”

În cadrul unui program de integrare, la cerere, autoritățile pot susține și financiar solicitanții de azil, dacă demonstrează nevoia unui sprijin sporit pentru adaptare.

Mohamad Abu Bakar a revenit acum un an din Siria, după ce în urmă cu 20 de ani a făcut studii la o universitate din Chișinău. De astă dată, a fost o fugă de teroarea războiului, spune el. Pentru că a învățat și în alte țări din spațiul post-sovietic cunoaște limba rusă. Totuși, zice el, țara de adăpost a fost aleasă după alte criterii:

„Mi-a fost mai ușor să mă reîntorc aici, în Moldova, pentru că în Rusia atitudinea față de refugiații sirieni nu este cea mai bună, nu te simți în siguranță, iar în Ucraina tot e război. Aici oamenii sunt binevoitori, nu mă simt străin și nici discriminat. Am fost ajutat atât de cei veniți, ca și mine, cât și de localnici, așa mi-am găsit un loc de muncă. Soția și copii nu au vrut să părăsească Siria, am venit singur. Acolo războiul merge peste orașe, oamenii împușcă unul în altul fără a ști de ce. Ceea se vede prin Internet e o parte a adevărului, în realitate e mult mai strașnic.”

În Republica Moldova, persoanele care caută un adăpost sunt asistate de Biroul pentru Migrație şi Azil și de Agenţia ONU pentru Refugiați. Cei care obțin statutul de refugiat sau de beneficiar de protecție umanitară, au la dispoziție mai multe instrumente de integrare, spune Iulian Popov, reprezentatul secției refugiați din cadrul Biroului pentru Migrație și Azil. Acestor li se oferă cazare temporară, sprijin pentru a-și găsi un loc de muncă și posibilitatea de a însuși limba română:

„Începând cu anul 2013 a fost creată o secție de integrare și acomodare care se ocupă anume cu integrarea cetățenilor străini și refugiaților. Îndată ce persoana primește un statut, noi o direcționăm la acea secție și acolo se ocupă cu fiecare individual. În primul rând, ce trebuie persoanei, ea trebuie să găsească un loc de muncă. Dacă persoana nu vorbește limba sau nivelul de cunoaștere al limbii este scăzut, atunci ea este trimisă la cursuri de învățare a limbii de stat. Bineînțeles că persoana este consultată pentru a găsi un loc de domiciliu.”

Având la îndemână actele ce confirmă statutul de protecție, orice refugiat se poate bucura de aceleași drepturi ca și cetățenii moldoveni, cu excepția drepturilor elective și a obligației de a satisface serviciul militar, notează Traian Țurcanu:

„Documentele de care beneficiază refugiații, practic le oferă posibilitatea să se bucure de aceleași drepturi ca și cetățenii Republicii Moldova, cu anumite excepții. Serviciile pe care le oferă statul, dar și OMHCR-ul sunt temporare. Tot efortul pe care îl depunem noi și autoritățile este de a-i asista și ajuta în a deveni independenți și în a-ș putea acoperi cheltuielile de sine stătător.”

Experiența persoanelor care s-au refugiat de mai mulți ani în Republica Moldova, remarcă Traian Țurcanu, arată că nivelul de integrare este unul sporit. În prezent, numărul solicitărilor de azil este în creștere, însă majorarea este nesemnificativă, comparativ cu situația din țările Uniunii Europene. Autoritățile moldovene ar putea accepta maxim 450 de refugiaţi.

XS
SM
MD
LG