Linkuri accesibilitate

Maia Sandu: Platforma DA trebuie să rămână o formațiune civică care să pună presiune pe guvernare atunci când e necesar” (Anticorupție.md)


„Ce vrea poporul şi ce fac „reprezentanţii poporului?” (Vitalie Andrievski/Ava.md).

Portalul Anticorupţie.md al Centrului de Investigaţii Jurnalistice publică un interviu cu fosta ministră a Educaţiei, Maia Sandu, care susţine că este dispusă să revină în politica din Republica Moldova în condițiile în care „vor fi eliminate impedimentele pentru oamenii integri care ar vrea să contribuie la schimbare”. Maia Sandu deschide parantezele privind motivele pentru care partidele aflate la guvernare nu au susținut candidatura sa la funcția de prim-ministru și face prognoze sumbre pentru viitorul actualei guvernări. În același timp, Maia Sandu exprimă temeri în legătură cu mișcările făcute în Educație de succesoarea sa, liberal Corina Fusu, și încurajează Platfoma DA și cetățenii care protestează să pună presiuni pe guvernanți până obțini schimbările necesare. „Eu sprijin protestele, pentru că, în acest moment, ele reprezintă singura modalitate serioasă de exercitare a presiunii asupra partidelor politice în vederea determinării acestora să îmbunătățească actul de guvernare. Eu cred însă, la fel cum au declarat și membrii acesteia, că Platforma DA trebuie să rămână o formațiune civică care să pună presiune pe guvernare atunci când e necesar, indiferent de cine se află la guvernare”, a declarat Maia Sandu.

Ce vrea poporul şi ce fac „reprezentanţii poporului?” - aşa se intitulează articolul lui Vitalie Andrievski de pe Ava.md. Un sistem în care orice ministru, chiar şi premierul, şi orice deputat depind numai de şefii lor partinici şi sponsorii acestora este unul care îi va strica pe oameni, pentru că e vorba de un sistem care nu are nici o legătură cu poporul, cu societatea civilă, notează autorul. Vitalie Andrievski recomandă „reprezentanţilor poporului” să accepte dialogul cu puterea şi să insiste asupra unei mese rotunde cu participarea tuturor reprezentanţilor puterii. La această masă rotundă, în opinia lui, ar trebui să vină reprezentanţii businessului, experţii, liderii comunităţilor etnice şi ai ong-urilor. Şi doar dacă puterea nu va reacţiona, nu va dori să discute, să se ceară schimbarea ei.

Dumitru Spătaru de la portalul Tribuna.md analizează şi trece în revistă greşelile care au fost comise în ultimele două săptămâni de Platforma civică „Demnitate şi Adevăr”, pe de o parte, şi de guvernanţi, pe de altă parte. Autorul constată că o greşeală pe care au permis-o liderii protestatarilor a fost lansarea demersurilor privind necesitatea creării unui nou partid politic. Aceştia, în opinia lui Dumitru Spătaru, au ignorat totalmente sondajele de opinie care arată că încrederea oamenilor în partide este una extrem de scăzută şi s-au făcut a nu înţelege că de fapt oamenii sînt interesaţi de soluţionarea problemelor cu care se confruntă în viaţa de zi cu zi şi mai puţin îi interesează politica. În ce priveşte guvernanţii, scrie autorul, nu se vede o abordare strategică şi complexă a guvernării faţă de aceste proteste. Aceasta dă impresia că a ales o politică a paşilor mici şi făcuţi îndărăt, vrînd parcă să testeze pînă unde pot merge protestatarii şi pînă unde se poate de cedat.

Portalul E-sănătate notează că numai anul trecut, sistemul de sănătate din Republica Moldova a beneficiat de granturi și credite în valoare de cel puțin 18 milioane de euro. Potrivit unui raport prezentat Ministerului Sănătății şi citat de publicaţie privind intenția de investiții în ţară, anul 2015 pare să fie ultimul în care Moldova va mai fi susținută atât de mult, iar pentru anii viitori se prevede o scădere drastică a investițiilor. Astfel, în acest an și-au anunțat intenția de a mai face investiții 17 donatori externi. Volumul asistenței prognozat este de 55 de milioane de dolari. Pentru anul 2016 se va înregistra o reducere bruscă la 20 de milioane de dolari, iar în 2018 un singur donator și-a manifestat disponibilitatea de a mai investi în medicina din Moldova. Bugetul fondurilor asigurărilor obligatorii de asistență medicală a fost anul trecut în valoare de 4,6 miliarde de lei, se mai arată în articolul de pe E-sănătate.md.

Agora.md citează un articol de pe dailymail.co.uk care constată că Republica Moldova, Uzbekistan și Papua Noua Guinee se numără printre țările care mizează cel mai puțin pe turism. Potrivit datelor oferite de Consiliul Mondial al Călătoriilor și Turismului, contribuția industriei turistice în aceste țări asupra PIB-ului constituie mai puțin de un procent. Turiștii se bucură de cea mai călduroasă primire pe insulele Maldive, în Spania și Islanda, pentru că o bună parte a produsului intern brut (PIB) al acestor țări provine din turism, arată datele aceluiaşi Consiliu. Potrivit sursei, insulele exotice se bazează cel mai mult pe turism, iar industria turistică a insulelor Maldive contribuie cu 42% în PIB.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG