„Adevărul Moldova” dă detalii într-un articol despre cei patru cetăţeni moldoveni incluşi de preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, într-un decret prin care interzice accesul pe teritoriul Ucrainei mai multor cetăţeni străini. Motivul oficial este că aceştia au întreprins „acţiuni criminale îndreptate împotriva statului”. Printre cei supuşi sancţiunilor se regăsesc politologul, publicistul şi consilierul PSRM, Vladimir Bukarski, jurnalistul Pavel Gavrilov, activistul „Blocului roşu” şi al organizaţiei „Antifa” Pavel Grigorciuk şi politologul Andrei Safonov, precizează publicaţia.
„Este cea mai bună notă dată activităţii mele”, a comentat Vladimir Bukarski, pentru Adevărul Moldova, decizia autorităţilor de la Kiev, despre care presa a scris că a fost şi consilierul socialiştilor moldoveni. În acelaşi timp, Andrei Safonov crede că decizia preşedintelui ucrainean ar putea fi motivate de viziunile sale în favoasrea unei uniuni înte Ucraina şi Rusia, a participării celor două state la realizarea proiectului Uniunii Eurasiatice şi critica pe care am adus-o de mai multe ori noului guvernator al regiunii Odesa, Mihail Saakaşvili.
Mold-street.md scrie despre intenţia TeliaSonera, unul dintre cei mai mari operatori de telefonie din regiune care deţine şi 74% din acţiunile celui de-al doilea ca marime operator de telefonie mobilă din Moldova Moldcell, de a se retrage din Republica Moldova, Nepal, Kazahstan, Uzbekistan, Ajerbaijan şi Tadjikistan. Reducându-şi prezenţa în regiunea Euroasia, TeliaSonera ar vrea să se concentreze pe domenii ca conectivitatea şi convergenţa. Barkin Secen, directorul general Moldcell este citat în articol cu declaraţia că decizia nu va afecta în niciun fel serviciile prestate în Republica Moldova.
Atenţia mai multor media este captată astăzi de candidaturile la posturile de ambasadori propuse de ministrul afacerilor externe şi integrării europene, Natalia Gherman, şi aprobate joi de comisia de profil din Parlament. Jurnaliştii de la deschide.md inserează argumentul cu care ministerul de externe ar fi refuzat să le prezinte lista nominal a propunerilor făcute: „Conform cutumei diplomatice, numele candidaților poate fi făcut public abia după ce va exista agrementul din partea ţărilor în care urmează să-şi desfăşoare activitatea”, a menționat pentru publicaţie șefa serviciului de presă de la MAEIE, Ana Taban.
Lista nominalizărilor poate fi găsită totuşi în „Ziarul Naţional”. În ea se regăsesc 19 candidaturi, după cum urmează: Mihai Gribincea – Ambasador al R. Moldova în România, Vitalie Rusu – Ambasador în Cehia, Valeriu Frija – Ambasador în Lituania, Ruslan Bolbocean – Ambasador în Ucraina, Oleg Serebrean – Ambasador în Germania, Oleg Țulea – Ambasador în Ungaria,Veaceslav Dobândă – Ambasador în Suedia, Dumitru Socolan – Ambasador în Portugalia, Vasile Bumacov – Ambasador în Japonia, Gabriela Moraru – Ambasador în Israel, Iurie Reniță – Ambasador în Belgia, Valeriu Ghilețchi – Ambasador în SUA, Aurel Ciocoi – Ambasador în China, Dumitru Braghiș - Ambasador în Federația Rusă, Eugen Revencu – Ambasador în Letonia, Lilian Moraru – Ambasador în Franța, Ștefan Gorda – Ambasador în Bulgaria, Tudor Ulianovschi – Ambasador în Elveția, Corina Călugăru – Ambasador, Reprezentant Permanent pe lângă Consiliul Europei.
