Linkuri accesibilitate

Johannes Hahn: „Refugiații nu trebuie să fie ostateci în Balcanii de vest”


Refugiați în Croația pe un drum lîngă localitatea Tovarnik

Refugiați în Croația pe un drum lîngă localitatea Tovarnik

Comisarul european pentru negocierile de extindere a UE discută criza refugiaților și situația statelor din Balcani.

„Refugiații nu trebuie să fie ostateci în Balcanii de vest” declară comisarul european pentru negocierea extinderii, Johannes Hahn.

Peste 500 de mii de refugiați și migranți au străbătut sau străbat Europa de la începutul anului, În căutarea unei țări unde să ceară azil. Majoritatea ar alege Germania sau alte țări vest-europene cu o politică mai permisivă în domeniul azilului.

Una din rutele urmată de refugiați în ultimele luni a fost „ruta balacanică” din Grecia, în Macedonia, Serbia și mai departe în Ungaria, prima țara Schengen. De acolo, prin Austria , spre Germania sau mai departe Suedia.

De pe 15 septembrie granița Ungariei cu Serbia este închisă cu un gard de sârmă ghimpată de peste trei metri. În plus, trecerea ilegală a graniței a devenit o faptă penală, ce poate fi pedepsită cu până la trei ani închisoare sau deportare. Cum imediat după închiderea graniței cu Serbia, unii refugiați au încercat să ocolească prin România, Budapesta a anunțat că va prelungi gardul de sârmă ghimpată și pe frontiera cu România.

Între timp însă, cei mai mulți refugiați blocați în Serbia, au luat o nouă rută, prin Croația. Poliția croată a anunțat că, până acum, peste 5.600 refugiați au intrat în țară. Fluxul de refugiați se reorientează pe o rută alternativă, din Serbia în Croația și mai departe în Slovenia, țară din spațiul Schengen care are granițe cu Austria și Italia.

Autoritățile croate au anunțat că, spre deosebire de cele din Ungaria, vor organiza tabere de corturi în apropiere de Zagreb pentru refugiații în trecere, puncte sanitare și cantine. Tot acolo sunt înregistrați după care pot pleca mai departe.

Ministrul de interne croat a declarat că țara sa poate face față câtorva mii dar nu zeci de mii de refugiați și a cerut sprijinul Uniunii Europene.

„Mi-e teamă ca țările din Balcani să nu devină victimele acestei crize a refugiaților”, a declarat, miercuri la Bruxelles, Johannes Hahn, comisarul european pentru negocierea extinderii.

Cum era de prevăzut că refugiații vor căuta o alternativă la ruta prin Ungaria, Comisia Europeană a oferit deja peste 20 de milioane de euro ajutor Serbiei și Muntenegrului pentru a face față problemei refugiaților.

Situația din Balcanii de vest este și așa instabilă, a mai declarat comisarul Hahn, și nu vrem ca refugiații să fie „prinși” ostateci în această regiune, care încearcă să-și găsească echilibrul. Johannes Hahn se declară însă mai îngrijorat de noile ziduri care apar în interiorul Europei.

„Suntem pe cale să ridicăm noi cortine invizibile între est și vest”, crede comisarul european, „care se hrănesc din neînțelegeri și resentimente între vechii și noii membri în Uniunea Europeană.”

Până acum țările est europene din UE au respins în bloc ideea ca refugiații care se află deja în Europa, în jur de 160 de mii, să fie repartizați între toate statele membre în bază de cote obligatorii. Sub presiunea Germaniei, care a primit până acum numărul cel mai mare de refugiați, săptămâna viitoare ar putea avea loc o reuniune la vârf a UE dedicată crizei refugiaților.

XS
SM
MD
LG