Linkuri accesibilitate

Interviul dimineții cu criticul de teatru, secretar literar la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”.

Reuniunea Teatrelor Naţionale - cel mai mare eveniment teatral al anului 2015 în Republica Moldova – se desfăşoară în perioada 17-27 septembrie la Chişinău. Evenimentul este organizat de Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” din Chişinău, Ministerul Culturii din Republica Moldova, Ministerul Culturii din România şi Institutul Cultural Român.

O convorbire la această temă cu Larisa Turea, critic de teatru, secretar literar la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”.

Europa Liberă: Aşadar, mare eveniment teatral la Chişinău – Reuniunea Teatrelor Naţionale. Pentru perioada 17-28 septembrie, publicul spectator are excepţionalul privilegiu să vadă spectacole ale celor mai importante trupe din România, precum şi ale teatrului gazdă, „Mihai Eminescu”.

Mai întâi, însă, coincidenţă, suprapunere - iertaţi-mi cuvântul - a unui prilej de doliu naţional, doliu pricinuit de moartea poate celui mai popular actor moldovean în spaţiul post-sovietic, Mihai Volontir, cu, iată, reuniunea teatrelor naţionale. Muzele, cum au şi spus deja unii, ar fi trebuit, doamnă Turea, poate să tacă din cauza funeraliilor?

Larisa Turea: „Dimpotrivă, probabil că acolo din ceruri unde la sigur este cel care a fost Mihai Volontir, paznicul la rai din filmul „Se caută un paznic”, s-ar fi supărat. Îi vom dedica dumnealui acest spectacol, un spectacol extraordinar care este susținut de Ambasada Poloniei.

Altfel, am fi riscat și un scandal internațional, deoarece sunt invitate persoane din Corpul Diplomatic acreditat în Moldova, am pregătit și traducerea. Astăzi mai avem un eveniment foarte trist: în 17 septembrie anul 1939 a fost invadată Polonia, deci Excelența sa, ambasadorul Poloniei la Chișinău, Artur Michalski, ține foarte mult ca acest spectacol să se producă, să apară la public așa cum este, comemorând și victimele invaziei sovietice în Polonia.”

Europa Liberă: E vorba și de o premieră în acest sens. Coincidența trebuie să fie prea mare ca să fie o coincidență cu această premieră poloneză…

Larisa Turea: „Vom păstra un moment de reculegere și în memoria lui Mihai Volontir, dar și în memoria victimelor sistemului totalitar de care Polonia s-a dezbăierat cu mare succes.”

Europa Liberă: Dacă ar fi să vorbiţi de forţa de atracţie a evenimentului, ce aţi scoate în evidenţă în primul rând, scurt, drept cele mai importante lucruri ale reuniunii?

Larisa Turea: „În primul rând aș scoate în relief această premieră a noastră cu o piesă a lei Slawomir Mrozek pusă în scenă de o echipă poloneză de mare calibru, de mare clasă. Mai apoi ar fi spectacole de Silviu Purcărete care vin mâine deja, unul din ele va fi „Așteptându-l pe Godot”, un spectacol care are pe afișă mari maeștri ai artelor cum este Constantin Chiriac, Marian Râlea.

Poimâine va fi alt spectacol de Purcărete mult așteptat și în România, „O furtună” de Shakespeare ș.a.m.d. Sunt spectacole pe care nu avem ocazia să le vedem decât atunci când teatrul vine înspre noi și ne bucurăm foarte mult că teatrul românesc de calitate vine înspre noi. Sunt spectacole incluse în circuitul internațional, multe din ele după noi pleacă imediat la alte festivaluri, deci altă ocazie să le vedem nu vom avea prea curând. Cred că este un eveniment absolut excepțional.”

Europa Liberă: Mulțimea de regizori şi actori, chiar şi pentru cei care au mai degrabă pasiuni teatrale de amatori, este impresionantă, dna Turea. Chişinăul devine, astfel, preţ de câteva zile barem, un fel de centru al excelenţei teatrale. Pe cine aţi remarca înainte de toate dintre marii oaspeți ai evenimentului teatral?

Larisa Turea: „Printre actori deja l-am numit pe Marian Râlea, vine Sorin Leoveanu care ține rolul central într-o „O furtună”, mai apoi va fi Claudiu Bleonț, vor fi foarte mulți actori pe care îi vedem și în spectacole, și în filme. Vine „O noapte furtunoasă” de la Craiova regizată de Mircea Cornișteanu, Caragiale este mereu o realitate, din păcate, și cred că această galerie a personajelor lui Caragiale ne va discreți frunțile în aceste timpuri.”

Europa Liberă: O secţiune aparte a evenimentului o va constitui audiţia spectacolelor radio de teatru, document, dedicat unor destine adevărate, modele în lupta de rezistenţă anticomunistă mari personalităţi ale vieţii culturale, în montarea şi prezentarea Teatrului Naţional Radiofonic din Bucureşti. Aici chiar v-aş ruga o scurtă explicaţie despre spectacolele radio de teatru şi Teatrului Naţional Radiofonic din Bucureşti.

Larisa Turea: „Sunt cele mai populare spectacole de teatru radio, vine o echipă specială de la București. Multe spectacole vor avea în sală societatea nevăzătorilor, încercăm și prin acest mod să implicăm persoanele cu dezabilități în procesul teatral. Vor avea loc aceste audiții în toată ziua la ora 11 în sala „Antract”, intrarea este liberă, așa că toți cei care doresc se pot alătura echipei noastre și vor avea loc și discuții după spectacol care vor fi antrenate de dna Magda Duțu de la București. Vor fi mai multe spectacole.

Începe această suită regală cu spectacolul lui Val Butnaru „Șase autori în căutarea unui personaj” și continuă cu spectacole despre mari personaje cum ar fi Elisabeta Rizea și Părintele Zosim Oancea. Se încheie această etalare a valorilor culturale cu spectacolul „Hronicul Găinarilor” de Aureliu Busuioc, regia lui Petru Hadârcă, deci vom avea ce vedea și vom avea ce asculta.”

Europa Liberă: Mai e loc, pe de altă parte, dna Turea, mai e loc de teatru într-o societate în care, de exemplu, se fură spectaculos cu miliardul, ca apoi să se mimeze dramatic căutarea celor care au furat acest miliard, o ţară în care cetăţeanul e copleşit de alte probleme decât cele pe care le-ar putea vedea pe scenă, e copleșit de problema sub existenței deseori, deci mai e loc în sufletul omului simplu de teatru, de spectacol?

Larisa Turea: „Bineînțeles că da, teatrul din antichitate a fost un refugiu pentru oameni. Chiar și acum cu acest spectacol care deschide regalul nostru teatral „Casa de pe graniță” de Slawomir Mrozek, montat de Agnieszka Korytkowska-Mazur sunt foarte multe elemente de purificare spirituală, sunt și replici la ordinea zilei, așa că vă invit să le savurați, să le savurăm împreună. Dar e vorba de o situație de frontieră care se poate întâmpla oriunde în Europa și în Africa, și în Asia de la 1914 încoace, când oamenii străini îți intră în casă și impun propriile lor legi și când la un moment dat te trezești că frontiera trece prin sufragerie și prin camera de dormit și ești nevoit să accepți că-ți ștampilează fiecare îmbucătură.”

Europa Liberă: Parcă vorbim de realități basarabene.

Larisa Turea: „Da, așa și zice regizoarea Agnieszka Korytkowska că, în acest spectacol, Moldova este un personaj central, cu tot ce se întâmplă cu bune și cu rele. Și m-am bucurat foarte mult că la avanpremieră oaspeții noștri, în special diaspora poloneză a ieșit cu lacrimi în ochi din sală. Este un spectacol care emoționează, emoționează profund și poate era un pic de cinism în asta să te bucuri că oamenii plâng, dar din punct de vedere profesional sigur că este o mare bucurie că acest spectacol trezește emoții profunde.”

XS
SM
MD
LG