Linkuri accesibilitate

Criza refugiaților și a UE în opiniile unei experte politice de la Berlin.

Anneli Ute Gabanyi: „Problema este că în momentul de față Europa Centrală, adică începând cu Ungaria, Austria și Germania, este absolut scufundată într-o mare de refugiați și nu mai poate face față. Este ca un puhoi care vine și trece peste maluri și se salvează cine poate. Putem să ne întrebăm cum de nu s-a observat până acum, până nu a apărut acest puhoi, dacă rămânem la această metaforă?

Cum de nu a observat, de exemplu, doamna Merkel și ministrul ei de interne sau serviciile speciale, sau nu știu cine, ce fel de val se apropie? Problema este că valul crește de o oarecare perioadă deja. S-a văzut că atât în Italia, cât și în Grecia au intrat tot mai mulți refugiați fie din țările Magreb, fie din țările Orientului Mijlociu. Și aceste țări, guvernele lor, i-au rugat pe partenerii europeni să îi ajute, să fie solidari.

Dar statele din Centrul Europei nu s-au arătat deloc solidare, dimpotrivă, s-au gândit cum să îi trimită pe acei refugiați înapoi și erau foarte supăratei dacă italienii, respectiv, grecii nu îi înregistrau la Lampedusa sau în insula Corfu. Acum s-a întâmplat următorul lucru: aceste țări nu au mai putut și, aș spune, nici nu au mai vrut să încerce să stăvilească acest puhoi crescând în anul curent.”

Europa Liberă: Ce se întâmplă acum? Este un fenomen temporar? Poate să se ajungă să moară spațiul Schengen? Să moară Uniunea Europeană? La ce se poate ajunge, dacă nu se stopează acest val?

Anneli Ute Gabanyi: „Trebuie să vedem ce facem cu cei care au năvălit deja în Germania, care au năvălit deja în Austria. Cei mai mulți vor să treacă în Germania sau, eventual, via Germania și Danemarca – în Suedia, dar cei mai mulți vor să rămână la noi. Și întrebarea este ce facem cu cei care sunt acum deja în interiorul granițelor noastre, pe care doamna Merkel și a fost într-adevăr o hotărâre destul de singulară, a ei, acum o săptămână, a decis să-i lase să intre în țară.

Sunt 63 de mii de refugiați care au intrat, mulți dintre ei nu au putut fi înregistrați. Deci, avem niște probleme. Nu au putut fi cazați, pentru că nu au fost informați nici șefii de landuri și nu s-au găsit destule locuri pentru ei. Nici măcar cazărmile nu mai sunt destul de încăpătoare, pentru a-i caza pe acești refugiați. Austria deja are prea mulți pe teritoriul ei. Ungaria și-a închis granițele. Problema, spun unii, se mută și mai aproape de România, pentru că Ungaria vrea să construiască acum și un zid la granița cu România. Nu cred că va fi cazul să meargă într-acolo. Eu cred că vor merge mai degrabă către Croația și de acolo să intre în Austria sau prin Slovenia.

În orice caz, weekendul trecut puhoiul a fost atât de mare și încercarea celor care s-au ocupat de selectarea și de cazarea, și de grija pentru acești refugiați, a fost atât de imposibil de realizat, încât Germania a închis granițele, din nou, se spune, temporar. Dar într-o conferință de presă, împreună cu cancelarul Austriei, doamna Merkel totuși a pus accentul pe faptul că nu se știe deloc cât va ține această stare, adică un fel de reintroducere a controalelor la graniță, se poate să fie și luni. Această mișcare însă a fost și o mișcare pentru a pune presiune asupra miniștrilor de interne din cele 28 de țări membre ale Uniunii Europene să se arate solidari și să accepte cota obligatorie pe care Comisia Europeană a trasat-o fiecărei țări săptămâna trecută.”

Europa Liberă: Dar cum vedeți această poziție a Germaniei care spune că trebuie pedepsite statele ce refuză cotele de imigranți?

Anneli Ute Gabanyi: „Este o poziție care poate fi de înțeles pentru că Germania, ca Austria, de altfel, se consideră țări plătitoare net ale Uniunii Europene, adică plătesc mai mult decât câștigă bani din diversele coșuri ale Uniunii Europene. Dar ideea cu pedeapsa cred că nu va fi bine recepționată în aceste țări, când li se spune: „Lasă că noi vă tot ajutăm cu tot felul de ajutoare structurale etc., dar când trebuie și voi să mai fiți solidari, atunci refuzați”.

Mai este încă o chestie, să spunem că aceste țări acceptă cote obligatorii care, în cele mai multe cazuri, sunt mult deasupra posibilităților reale, eu cred, în România, de exemplu, că domnul Iohannis, și s-a pregătit bine, arată care sunt posibilitățile reale.

Problema este însă că refugiații nu vor să meargă în Letonia sau în România, sau în Cehia. Deci, cum să îi forțezi pe ei să se ducă acolo și să stea acolo? Nu este realizabil. Este un impas într-adevăr, nu numai în sistemul Schengen și în sistemul Dublin, adică în regula aceasta: un refugiat trebuie să se înregistreze în țara UE la care ajunge prima dată. Dar este și o măsură care, într-un fel, subminează unitatea Uniunii Europene.”

Europa Liberă: Cresc aceste neliniști din partea cetățenilor referitoare la libera circulație. Aceasta ar trebui să pună pe gânduri pe cineva sau se referă strict la imigranții ilegali sau refugiați?

Anneli Ute Gabanyi: „Aici este vorba numai de ceea ce în legislația germană se numește azil. Și Germania pretinde, și, în bună parte, pe drept, că, după trecutul Germaniei, adică după vremurile naziste, când mulți care au plecat din Germania și s-au refugiat, s-au putut refugia grație azilului care li s-a acordat în alte țări sau nu li s-a acordat. În orice caz, azilul are o valoare emoțională și morală foarte înaltă pentru Germania, și pentru doamna Merkel, personal.”

Europa Liberă: Piața muncii a devenit mai controlată acum, vorbind de Germania care se consideră o țară cu un statut puternic al bunăstării?

Anneli Ute Gabanyi: „Noi nu putem să discutăm de libera circulație care ar putea să afecteze piața muncii, dacă este vorba de cetățeni din țările Uniunii Europene. Libera circulație la ei se referă, dar nu la acei 60 de milioane de refugiați, despre care este vorba în momentul de față, că există global, și migrează din țară în țară.

Nici Germania și nici întreaga Uniune Europeană nu va putea face față cererii de azil, pentru că cei care vin cer azil, pe când ideea că cineva vine în căutare de muncă și vine în căutarea unei vieți mai bune nu are dreptul, să ceară să rămână aici. De aceea se face și o triere, cei din Balcanii de Vest care, de altfel, patriile lor au fost declarate țări sigure, și care nu mai pot pretinde să li se acorde azil, nici măcar romilor de acolo, pentru că nu trăiesc în niște condiții de război sau de totală nesiguranță pentru cetățeni.”

XS
SM
MD
LG