Linkuri accesibilitate

„Noi încercăm să-i convingem pe oameni să verifice informația, să se informeze din mai multe surse”


Unul din fondatorii portalului ucrainean StopFake.org, Ruslan Deinicenko, a povestit cum jurnaliştii ucraineni contracarează falsurile din presa rusă.

În ce constă propagandă rusă, când este vorba de criza din Ucraina, cum se verifică faptele și se luptă cu dezinformarea – sunt câteva dintre preocupările celor care au creat portatul ucrainean stopfake.org (opriți minciuna). Din iunie, o parte a articolelor de pe stopfake.org sunt traduse și în română. O discuție cu unul din fonadatorii portalului, Ruslan Deinicenko, aflat la Chișinău împreună cu un coleg:

Cei doi jurnaliști ucraineni au povestit că în timpul crizei din estul ţării au înțeles că Moscova a pus în aplicare un tip de presă care nu se conformează regulilor, prin urmare normele de evaluare nu sunt aplicabile. Bunăoară, principiul citării a două surse diametral opuse nu avea cum să ducă la aflarea adevărului în condiţiile în care unele relatări de presă operau cu istorii de-a dreptul inventate. ​Aşa au început să verifice informația difuzată de colegii lor ruşi şi, dacă constatau că era neadevărată, au început s-o dezmintă.

Unul dintre fondatorii portalului Stopfake.org, Ruslan Deinicenko, directorul executiv al şcolii de jurnalism Moghileansk, spune că cel mai des sunt trucate poze şi imagini video, se scot din context declarații, se spun semi-adevăruri sau se manipulează cu date statistice.

„La începutul activității noastre, era simplu să dezminți falsurile din presă. Era suficient să dai câteva telefoane ca să afli că acea informație nu este adevărată. Adică minciuna era evidentă şi era uşor de verificat.

Acum propaganda rusă şi-a îmbunătățit metodele de diseminare a informațiilor false, mai puţin se apucă de lucruri murdare ce pot fi uşor dezmințite, apelează la instituții media minuscule, difuzează de foarte multe ori informații cu elemente de manipulare, dar pe care nu poţi să le dezminți.

De exemplu, citează surse anonime sau surse ce nu pot fi verificate sau identificate. Cineva a auzit undeva în mulțime că autoritățile de la Kiev ar avea intenția să demoleze monumentul victimelor regimului nazist. Şi asta este publicat. De fapt, nimeni nu vrea să demoleze acel monument, iar acest articol este un fals. Cu toate acestea, el este preluat de alte instituții din Rusia. Dar este practic imposibil să dezminți astfel de materiale”.

L-am întrebat pe Ruslan Deinicenko de ce un cetățean moldovean ar trebui să pună la îndoială știrile auzite la posturile de televiziune rusești, instituții cu care s-a obișnuit şi despre care crede că ar spune adevărul.

Ruslan Deinichenko şi Tatiana Matîceak, redactor-şef al portalului stopfake.org

Ruslan Deinichenko şi Tatiana Matîceak, redactor-şef al portalului stopfake.org

„În primul rând, cetățeanul nu trebuie să fie credul. Ştiu că unii oameni s-au obișnuit că ceea ce se spune la televizor este adevărat. Din experiența noastră de 18 luni, am constat că multe mass-media rusești difuzează intenționat informații false şi ele sunt elemente din probandă. Adică cineva vrea să manipuleze, să formeze un anumit punct de vedere în Ucraina, să le influențeze opiniile oamenilor. Noi încercăm, prin ceea ce facem, să-i convingem pe oameni să verifice informația, să se informeze din mai multe surse, să nu-şi facă concluzii doar din presa rusă”.

În opinia co-fondatorului portalului Stopfake.org, Ruslan Deinicenko, interzicerea retransmiterii posturilor rusești pe teritoriul Ucrainei a fost o decizie corectă: după părerea sa, această decizie a salvat practic jumătatea de Est a țârii despre care se pune că ar fi locuită preponderent de vorbitori de rusă. El a spus că înainte de a se recurge la acest pas, au fost multe discuții în societatea ucraineană. Unii cetățeni nu erau dispuși să renunțe la serialele şi talk-show-urile lor preferate, alții susțineau că cetățenii trebuie să aibă acces liber la media ruseşti, ca aşa este democratic. „Dar, de fapt, era acces liber la difuzarea minciunii”, se declară convins directorul executiv al şcolii de jurnalism de la Kiev.

„Asta au reușit să facă în regiunile Lugansk şi Doneţk, i-au speriat într-atât pe oameni, i-au mințit despre evenimentele ce se întâmplau la Kiev, putem spune că le-au transmis o frică animalică. Ei s-au închis şi nu vor să accepte alte puncte de vedere”.

Jurnalistul ucrainean se abţine să dea sfaturi cetățenilor moldoveni dacă trebuie sau nu să limiteze retransmiterea canalelor ruseşti. „Cred că cetățenii sunt suficient de maturi, a spus Ruslan Deinicenko, ca să cântărească toate argumentele pro şi contra”.

XS
SM
MD
LG