Linkuri accesibilitate

Anneli Ute Gabanyi: „O chemare la ordine şi la raţiune a guvernanţilor, în ultimul moment”


Un interviu cu experta în politică Anneli Ute Gabanyi de la Berlin.

Presiunea societății trebuie să continue, pentru că guvernarea de la Chişinău are multe restanțe la capitolul reforme, dar demisiile cerute de protestari ar duce țara într-o criză profundă, crede analista de la Berlin Anneli Ute Gabanyi.

Anneli Ute Gabanyi: „Pe mine m-au surprins trei aspecte ale acestor mişcări, în afară de faptul că au apărut puţin din senin. În primul rând, au implicat o masă de oameni foarte numeroasă. Doi, durează foarte mult, s-au făcut corturi etc. Şi în al treilea rând, soluţiile pe care le cer protestatarii, revendicările lor, sunt foarte radicale.”

Europa Liberă: De ce ziceţi că sunt radicale? Vă referiţi la aceste demisii care se cer din partea manifestanţilor: demisia şefului statului, dizolvarea Legislativului şi demisia guvernului?

Anneli Ute Gabanyi

Anneli Ute Gabanyi

Anneli Ute Gabanyi: „În mod normal, dacă există o grevă sau manifestaţie mare, de obicei, există nişte revendicări concrete, deseori economice. Mai ales că se pare că foarte mulţi dintre aceşti demonstranţi într-adevăr au serioase probleme economice, sociale etc. Deci, ar fi într-un fel normal să spunem: „Bine, ei cer soluţionarea acestor probleme arzătoare ale lor”. Dar nu, sunt probleme foarte politice, de politică mare, de politică sistemică, internă, mai ales. Îmi amintesc puţin de demonstraţiile din decembrie ’89 din România, când se spunea: „Jos Ceauşescu! Jos cutare! Jos comunismul!”. Şi aici ai impresia că e vorba tot de: „Jos totul”, dar nu îţi dai seama exact: cine să amendeze aceste lucruri, de unde să vină cei buni? Dacă cei răi vor fi daţi jos din Preşedinţie, din guvern, din Parlament etc., de unde vin cei buni? Şi în al doilea rând, cum vor putea ei să soluţioneze aceste probleme pe care demonstranţii, de asemenea, le pun pe tapet: eradicarea totală a corupţiei şi anumite schimbări ale sistemului politic, cum ar fi, de exemplu, modul de alegere a preşedintelui şi, în plus, alegeri anticipate. Ultima cerinţă mi se pare puţin îngrijorătoare, pentru că de abia în Republica Moldova s-a ajuns la un anumit statut de linişte, după ce a fost înlocuit primul ministru al Republicii Moldova. Iar acum vine un nou val care ar putea să producă o destabilizare a ţării şi este un motiv de îngrijorare.”

Europa Liberă: Sunt voci care spun că oficialii de la Kremlin pot încerca să folosească aceste acţiuni de protest, în interes geopolitic. Despre duşmanul din exterior se discută foarte mult. Dar ce e mai important acum: să găseşti duşmanul din exterior sau să-l găseşti pe cel din interior?

Anneli Ute Gabanyi: „Duşmanul din exterior este foarte greu de identificat. Şi trebuie, eventual, folosită metoda comparaţiei. Eu îmi amintesc cum în 2004, după ce revoluţia oranj din Ucraina a fost victorioasă, Kremlinul a reacţionat cu cererea ca Moscova să înceapă să organizeze astfel de grupuri în societatea civilă, de altfel, au şi fost formate astfel de grupuri de tineret, de exemplu, pentru a-şi face propriile acţiuni din interiorul societăţii civile ale unor ţări mai mult sau mai puţin vecine. Deci, s-ar putea foarte bine ca Moscova să-şi fi vârât coada în ceea ce priveşte crearea acestor grupuri de manifestanţi, cel puţin a anumitor grupuri, care după aceea au atras un număr mare de demonstranţi.”

Europa Liberă: Ceea ce îi nemulţumeşte cel mai mult pe oameni e dispariţia unei sume foarte mari de bani, se zice că un miliard de euro ar fi dispărut din sistemul bancar. Lumea acuză guvernarea, clasa politică de la putere că ar fi coruptă. Şi apoi toţi care vin la putere promit să lupte împotriva corupţiei, dar e doar o promisiune făcută în campania electorală.

Anneli Ute Gabanyi: „Aşa este. Trebuie să spun că şi pe mine vestea, când am citit-o, despre dispariţia acestui miliard din sistemul bancar, m-a făcut să nu îmi vină să cred că aşa ceva este posibil, chiar evident sub ochii justiţiei. Totuşi, este, de asemenea, corect ca cetăţenii să aştepte de la guvernanţi, de la un nou guvern, de la parlamentari să adere la promisiunile lor şi să facă atâta cât pot împotriva corupţiei. Dar, din păcate, trebuie să fim realişti, este cert că acest fenomen nu a fost eradicat nici în ţările occidentale, ca să nu mai vorbim de ţările din lumea a treia pe diverse continente, dar nici măcar în ţările care au intrat nou în Uniunea Europeană în 2004, respectiv, 2007, unde s-a trecut printr-o lungă fază de europenizare a instituţiilor juridice, bancare etc. Şi totuşi, aşa cum a spus recent şi Stefan Füle într-un interviu difuzat pe postul Europa Liberă, nici măcar în Cehia, ba chiar mai ales în Cehia, corupţia este încă în floare. Deci, să fim mai puţin radicali, eradicarea totală a corupţiei de către un nou guvern în Moldova mi se pare o cerinţă nerealistă. Trebuie să mergem pas cu pas, însă să mergem înainte.”

Europa Liberă: Lumea vorbeşte şi despre relaţia antagonistă dintre guvernare şi protestatari sau cei care reprezintă această mişcare populară. De ce ar trebui să existe un dialog între aceste două părţi beligerante, să le zicem așa?

Anneli Ute Gabanyi: „Pentru că niciodată nu ştii ce poate să iasă dintr-o astfel de mişcare de protest, dacă nu o iei în seamă. Şi pe de altă parte, Moldova se numeşte o democraţie şi acolo demosul, adică poporul, are dreptul, dacă nu găseşte alte mijloace, să cheme guvernul la răspundere şi prin măsuri de grevă, de marşuri, de defilări etc. Numai că noi ştim foarte bine: dacă astfel de mişcări nu sunt luate în consideraţie, dacă cei dintr-o parte şi din cealaltă nu discută unii cu ceilalţi, există pericolul deraierii, există pericolul violenţei care, de altfel, în media rusească deja este văzut ca o certitudine.”

Europa Liberă: Dumneavoastră întrezăriţi anumite elemente ale unei nemulţumiri din partea mulţimii faţă de ideea integrării europene a Republicii Moldova?

Anneli Ute Gabanyi: „Îmi este greu de apreciat de la distanţă. Mi-aş putea imagina că, după felul destul de iresponsabil în care s-au comportat mai multe guverne pro-europene, în ultima vreme, adică concret după 2009, oamenii să fi pierdut ceva din entuziasmul şi din încrederea care a dominat; oamenii, cred, în majoritatea lor, la început. Deci, este de datoria acestor politicieni şi, în ultima oră, poate că această demonstraţie foarte mare ar putea să fie şi o chemare la ordine şi la raţiune a guvernanţilor în ultimul moment, ca să evite întâmplări mai neplăcute şi, eventual, violente. Însă cred că şi Uniunea Europeană, în acest moment de mare importanţă pentru echilibrul geopolitic din acea regiune, ar trebui să dea anumite semne pentru a mări speranţa moldovenilor într-o integrare în Uniunea Europeană cândva, nu mâine, nu poimâine, dar uşa nu trebuie închisă, luminiţa de la capătul tunelului nu trebuie stinsă.”

Europa Liberă: Apariţia unei noi formaţiuni politice, ideea creării unui nou partid, în baza acestei revolte populare, vi se pare o idee bună?

Anneli Ute Gabanyi: „Dacă ei aşa hotărăsc, dacă, eventual, devenind partid, cererile lor vor deveni mai concrete, mai politice, în sensul transpunerii în fapte, dacă, eventual, printre ei vor apărea, aşa cum zvonesc ei, şi nişte persoane din perimetrul partidelor pro-europene, care au fost decepţionate, atunci s-ar putea să fie un lucru bun. Pe de altă parte, ştim că şi bazinul forţelor pro-europene este cam epuizat. Şi ar fi periculos: această formaţiune, dacă ar trece drept formaţiune liberală sau de dreapta şi nu de stânga, ar putea să diminueze din, cum spuneam, acest bazin de alegători ai dreptei şi ai liberalilor. Deci, este o întrebare la care nu se poate răspunde în momentul de faţă cu certitudine.”

Europa Liberă: Ţinând cont de experienţa occidentală: care ar putea fi compromisul, în acest moment, între cei care protestează şi cei care sunt la guvernare în Republica Moldova?

Anneli Ute Gabanyi: „În Germania se spune: dacă nu mai ştii ce să faci, atunci formează o comisie. Eu aş zice să facem o comisie: să aleagă protestanţii nişte reprezentanţi de vază, guvernul, de asemenea, să delege reprezentanţi din guvern, din Parlament, fiecare parte să accepte pe ceilalţi drept interlocutori şi să se aşeze la o masă, pentru că, altfel decât discutând, şi discutând de bună credinţă, problemele nu vor fi rezolvate.”

Europa Liberă: Nişte capete ar trebui să zboare din fruntea unor instituţii sub ale căror ochi s-au comis aceste nelegiuiri?

Anneli Ute Gabanyi: „Şi acest lucru ar fi un mijloc bun de a calma situaţia. Chiar dacă ar fi numai ţapi ispăşitori, dar câte un cap la câte o instituţie nu ar fi rău, pentru a mai dezamorsa atmosfera cam tensionată din momentul de faţă.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG