Linkuri accesibilitate

Peste 50 la sută dintre români ar accepta un migrant ca prieten, coleg sau chiar în familie


Migranți, la Belgrad, într-un parc din apropierea gării centrale, 15 septembrie 2015

Migranți, la Belgrad, într-un parc din apropierea gării centrale, 15 septembrie 2015

Dependenții de droguri, homosexualii și persoanele infectate cu HIV sau bolnave de SIDA sunt grupurile pe care românii tind să le izoleze cel mai mult.

Dependenții de droguri, homosexualii și persoanele infectate cu HIV sau bolnave de SIDA sunt grupurile pe care românii tind să le izoleze cel mai mult. În același timp, este jumătate dintre români îi acceptă în proximitatea lor nu doar pe maghiari, ci și pe imigranți, potrivit unui sondaj de opinie dat astăzi publicității de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. Cercetarea, făcută în luna august prin interviuri față în față pe un eșantion reprezentativ din populația țării scoate în evidență pe de o parte conservatorismul societății românești, iar pe de altă parte arată o oarecare toleranță față de străini.

Gradul de acceptare al migranților este similar cu cel de consimțire al maghiarilor, minoritate intrată în România odată cu marea unire de la 1918, dar care trăia deja de sute de ani alături de vorbitorii de limbă română din Transilvania. 56 la sută dintre cei întrebați ar fi de acord să intre într-o relație de rudenie, de prietenie sau de colegialitate cu un maghiar, în vreme ce 53 la sută ar fi de acord să facă același lucru cu un migrant. Acest lucru înseamnă pe de o parte că reconcilierea româno-ungară continuă să fie blocată și aproape jumătate din populație rămâne captivă stereotipurilor. Pe de altă parte, că mai mult de jumătate din populația României nu poate fi manevrată cu ușurință prin discursuri naționaliste sau xenofobe. Sigur că lucrurile sunt relative și la o adică totul poate să depindă de trendul general, dar deocamdată pare să existe un echilibru, chiar dacă foarte fragil, între toleranți și cei care nu vor să vadă străini, fie ei maghiari, romi sau imigranți pe strada lor, în orașul lor sau în țara lor și care înseamnă circa 45 la sută.

Aproape 80 de procente dintre români socotesc că minoritățile se bucură de aceleași drepturi ca românii, în vreme ce 17 la sută consideră chiar că acestea ar avea mai multe drepturi decât majoritatea. Acest tablou arată că în societate există un grad mare de saturare în ceea ce privește discursul identitar. Doi din trei români pun discriminarea pe seama absenței educației. Alte explicații privind discriminarea sunt legate de indiferență și de nivelul mare de corupție. Aproape 60 la sută dintre respondenți consideră politicienii sunt cei care discriminează cel mai des. Acest lucru ar putea avea legătură, însă, și cu acțiunile Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării împotriva fostului președinte, împotriva unor foști miniștri și chiar premieri și chiar împotriva actualului șef al guvernului.

Când vine vorba despre felul în care sunt discriminați, românii arată cu degetul în special spre medici spre birocrați și spre profesori. Mulți români se plâng că nu au au acces la servicii de sănătate (46%), că e foarte greu să se folosească de justiție și de serviciile administrației publice (49%) și că accesul la educație e scăzut și foarte scăzut (52%).

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG